Sărci

LEGO Batman: Filmul - Note de producție

Diverse-f
11 Februarie 2017 ⋅

Aceeaşi bună-dispoziţie care a transformat „Marea aventură Lego” într-un fenomen mondial, îl aduce acum pe Lego Batman în propriul film animat pe marile ecrane.

O mulţime de lucruri rele sunt pe cale să se întâmple în Gotham, iar dacă Batman vrea să salveze oraşul de groaznicul Joker va trebui să înveţe să renunţe la postura de erou solitar, să încerce să colaboreze cu alţii şi poate, doar poate, să se mai relaxeze puţin.

O producţie Warner Bros. Pictures, aventura animată „Lego Batman: filmul” are premiera în cinematografele din România pe 10 februarie.

 

DESPRE PRODUCȚIE

NE-AM ÎNTORS LA NEGRU… și GALBEN

Combinând energia, imaginația și personajele memorabile atât din universul LEGO, cât și din cel DC, „Lego Batman: Filmul” întâmpină publicul de toate vârstele într-o lume a supereroilor și super-răufăcătorilor DC, realizată într-un mod unic doar pentru marele ecran. Beneficiind de multă acțiune, distracție și râsete, dar și de arsenalul uimitor de dispozitive și vehicule al lui Batman și de peștera sa celebră construită cum n-a mai fost niciodată până acum – cărămidă peste cărămidă LEGO – această aventură nou-nouță ridică și întrebare: poate Batman să nu mai fie atât de pretențios și să se bucure odată de viață?

Starul filmului este LEGO Batman, cel mai tare, arătos, musculos și grozav protagonist din toate timpurile... chiar dacă așa se descrie el însuși.           

Și chiar face asta. Frecvent.

„Versiunea lui Batman din „Marea aventură Lego” a fost un personaj atât de iubit și dezlănțuit, încât sunt sigur că ar fi de acord cu mine când spun că merita să fie centrul atenției în propriul său film, nu doar un personaj episodic. El e convins că e cu siguranță genul de tip care merită să fie protagonist,” spune Christopher Miller care, împreună cu Phil Lord, a scris și regizat „Marea aventură Lego” în 2014. Menținându-și colaborarea proaspătă, dar și familiară, cei doi s-au întors în calitate de producători ai acestui film, regizat de Chris McKay, partenerul lor, care a fost director de animație și editor al primei pelicule Lego.

Lui Batman i se alătură de această dată Dick Grayson, un tânăr extrem de optimist și anormal de agil, pe cale să devină Robin; Alfred, majordomul loial și înșelător de rezervat al lui Batman; Barbara Gordon, noul comisar de poliție al orașului Gotham, supranumită și Batgirl, eroina independentă plină de încredere, și Joker, care vrea neapărat să i se recunoască meritele – într-o poveste care nu prezintă doar abilitățile extraordinare și abdomenul demn de invidiat ale lui Batman, ci tratează și subiectul personalității sale. Mai precis, nevoia acestui lup singuratic de a lucra singur, de a sta deprimat (tot singur), gândindu-se la trecutul său întunecat, și de a se distanța mereu de toată lumea, până în punctul în care ajunge să pară puțin, ei bine, disfuncțional.

„Batman a cucerit pe toată lumea și pe bună dreptate, dar nimeni nu ar putea de fapt să se poarte ca el și să scape așa ușor, un aspect pe care noi îl explorăm în film,” spune Chris McKay, fan al lui Batman dintotdeauna, care, cu toate acestea, consideră că până și în momentele în care personajul a întins coarda la maximum, „e în continuare foarte înduioșător.”

„Ceea ce a fost atât de special la Batman în primul film e tocmai modul său egoist și egocentrist de a fi, deși eroul continua să fie foarte simpatic în felul său,” spune Dan Lin, producător al ambelor filme. „El nu era conștient de propria personalitate, ceea ce a reprezentat o abordare nouă a personajului, el era tipul care adeseori spunea cele mai scandaloase lucruri. E o inversare a genului cu supereroi, dar făcută într-un mod foarte prietenos față de public și cu inima voioasă, marca LEGO.”

McKay adaugă: „Când încercam să ne dăm seama ce fel de film va fi acesta, am știut că Batman va putea să fie haios și șarmant, am știut că erau suficiente oportunități pentru a insera glume, dar am vrut ca pelicula să fie ceva mai mult, nu doar gaguri și scenete. Trebuia să fie un film de acțiune absurd. Trebuia, totuși, să și miște publicul, personajele urmând să aibă o latură emoțională, care să-i facă pe spectatori să se implice în poveste. Am vrut să avem de toate: să îi respectăm pe fiecare în parte, cu complicațiile lor și trăsăturile definitorii, dar să tratăm aceste trăsături și dintr-o perspectivă amuzantă.”

Cel mai bun exemplu este starea perpetuă a lui Batman de introspecție posomorâtă, fără a ține cont de faptul pe care-l subliniază și Lord: „El are o viață grozavă. E miliardar, e arătos, e puternic, are super mașini și dispozitive, plus că are posibilitatea de a pocni oameni în față fără să sufere consecințele! Vreau să spun că tipul acesta ar trebui să râdă cu gura până la urechi tot timpul. Așa că noi am considerat că această discrepanță între modul în care se simte și cel în care ar trebui să se simtă era un punct de plecare grozav și un aspect pe care trebuia să-l ridiculizăm.”

Scenariștii peliculei „Lego Batman: Filmul” au adunat experiență lucrând într-o serie de proiecte de comedie/de animație. Romanul lui Seth Grahame-Smith, „Mândrie + Prejudecată + Zombi” a fost transformat într-un film de succes; Chris McKenna și Erik Sommers, scenariști care au mai colaborat unul cu celălalt, au primit recunoaștere pentru contribuția adusă serialelor „Studenți part-time” și „Tată în stil american”; Jared Stern are în palmares titluri de filme precum „Povestea jucăriilor 3” și „Ralph Strică-Tot”, iar John Whittington face parte din echipa de scenariști a viitoarei serii „Green Eggs and Ham”, bazată pe cartea clasică pentru copii scrisă de Dr. Seuss.

Will Arnett își reia rolul de Batman, supereroul DC cu vocea gravă, și este și el de acord: „E amuzant să te joci cu regulile după care a fost construit un personaj atât de emblematic precum Batman, prin prisma faptului că ești consecvent în a arăta cât de bun e el în ceea ce face, cum afișează acea bravadă și acea masculinitate exagerată, subliniindu-i însă defectele și făcându-l să pară mai tont, dar nemaipomenit în continuare. Asta ne-am permis să modificăm la început, apoi am insistat asupra subiectului pentru a afla ce anume îl pune pe Batman în mișcare.”

Și că veni vorba de mișcare... Povestea începe cu o secvență de acțiune spectaculoasă avându-l în prim-plan pe Joker (voce Zach Galifianakis), care se află în fruntea bandei de răufăcători rebeli pe care o dirijează cu voioșie într-o serie de jafuri, care culminează cu un atac de dimensiuni considerabile asupra orașului Gotham. Batman trebuie neapărat să localizeze rapid bomba cu acțiune întârziată și să o dezamorseze. Dar Joker nu tânjește acum după un măcel. După decenii de conflicte și dezbateri nerezolvate, Prințul Clovn al Crimei e de părere, în mod justificabil, că el și Cruciatul cu Pelerină au pus bazele unei relații speciale erou-răufăcător, legătură care trebuie să fie recunoscută oficial.

Desigur, Batman refuză, chiar dacă soarta întregului oraș depinde de cele patru cuvinte magice pe care Joker vrea să le audă din gura lui: că el este, într-adevăr, cel mai mare adversar.

Realizatorii știu însă că nu e suficient să-l pui pe Batman într-o situație dificilă cu privire la relația sa cu Joker pentru a-l face să se uite cu adevărat în sufletul său. Așa că povestea ni-l prezintă și pe Dick Grayson, care ajunge sub tutela lui Batman printr-o serie de evenimente pe care Cavalerul Negru nu și le poate explica în întregime. Jucat de Michael Cera, acest tânăr entuziast și vorbăreț, menit să devină Robin, aduce o rază de lumină în viața lui Batman dar, împreună cu aceasta, și un nivel de răspundere pe care eroul nu e pregătit să și-l asume.

Totodată, Batman este fascinat de noul comisar al poliției din Gotham, neînfricata și competenta Barbara Gordon, jucată de Rosario Dawson. O profesionistă care aplică legea în funcție de propriile idei referitoare la lupta împotriva criminalității, Barbara ar putea fi un aliat puternic, dacă Batman i-ar accepta odată ajutorul. Și, colac peste pupăză, prietenia sa îndelungată cu Alfred, majordomul și figura paternă, intră în impas atunci când Alfred, jucat de Ralph Fiennes, demarează o campanie prin care îl tratează cu asprime pe Batman, pentru a-l forța să nu se mai ascundă în umbre și să ducă un stil de viață mai sănătos și fericit.

Acestea sunt schimbări care-i dau viața peste cap tipului care vrea doar să salveze orașul în mod regulat, să absoarbă niște lingușiri din partea publicului și apoi să se ascundă în casa lui, înconjurat de poze vechi și filme pentru puștoaice. Sau, alternativ, să-și elibereze durerea sufletească profundă scriind piese rap cu accente de heavy metal.

Deși aceste fire narative oferă multe momente care fac publicul să râdă, ele îl și încurajează pe Batman să recunoască valoarea muncii în echipă contra muncii făcute de unul singur, ceea ce reprezintă una dintre temele principale ale filmului. De asemenea, ideea de compromis la care ajunge Batman cu persoanele importante din viața sa atinge o altă temă a filmului: răsplata de a avea o familie, indiferent de modul în care înțelege fiecare acest concept.

„Lego Batman: Filmul” se folosește din nou de tehnica de animație digitală care a făcut ca filmul „Marea aventură Lego” să pară atât de tangibil și atrăgător. Fiecare scenă și articol în parte a fost construit cărămidă cu cărămidă, printr-un proces meticulos de redare și nivelare a mii de piese și asamblarea lor ulterioară ca decor sau recuzită pe calculator – la fel cum fac ceilalți locuitori ai planetei pentru a-și spune propriile povești folosindu-se de materiale LEGO. Deși generată în întregime pe calculator, pelicula sugerează aceeași calitate de filmare realizată imagine cu imagine, care i-a oferit filmului precedent aspectul lucrat de mână specific.

Cu toate acestea, McKay spune că cele două filme diferă în mod subtil unul de celăalt, chiar dacă au un stil comun: „Aspectul acestui film e diferit de cel al peliculei „Marea aventură Lego”. Deși acțiunea are loc în același univers, aici totul e mai în detaliu, mai filmic. Anvergura e mai mare, lentilele camerelor sunt mai mari, personajele sunt mai detaliate. Batman, de exemplu, are o centură de utilitate turnată pe care nu o avea în primul film. Am inclus și câteva efecte naturale, precum fumul și apa.”

Datorită devotamentului cu care s-a vrut zugrăvirea adecvată a mediului lui Batman, spre deosebire de decorurile luminoase din primul film, McKay a căutat să echilibreze obscuritatea tematică a unor locuri precum Gotham, conacul Wayne sau Peștera lui Batman prin intermediul culorilor suprasaturate.

Per total, spune el, „Am făcut tot posibilul pentru a ne asigura că toate elementele filmului se ridicau la standardele și calitatea impuse de primul film LEGO.”

Echipa de creație a onorat din nou marca LEGO, găsind metode de a lucra într-un mod autentic cu proprietățile fizice ale pieselor, în loc să adopte o mișcare care să nu fie fidelă realității. Astfel, minifigurinele din film se pot mișca, răsuci și apleca doar cât pot să o facă și figurinele reale. Subliniind experiența extinsă a regizorului în domeniul efectelor de animație realizate imagine după imagine, Miller spune: „Chris este un geniu când vine vorba de descoperit trucuri și provocări, moduri în care se pot mișca personajele sau feluri în care le poți face să aplaude sau să se îmbrățișeze sau să-și scarpine fruntea, ținând cont că mâinile lor au mișcări limitate.”

„Ceea ce te captivează referitor la aspectul acestor filme LEGO e faptul că jucăriile tale sunt cele care prind viață,” spune Lin. „Și nu doar jucăriile, dar și imaginația ta. Dacă ai putea să ai toate aceste cărămizi LEGO cu care să construiești decoruri și vehicule uimitoare, așa ar arăta rezultatul.”

Etapa de producție s-a desfășurat simultan în SUA și în Sydney, Australia, unde premiata companie de design digital și efecte de animație Animal Logic își are sediul. Animal Logic s-a ocupat și de efectele de animație pentru „Marea aventură Lego”, pentru această peliculă făcând echipă mulți dintre artiștii care au lucrat la filmul precedent, primind în continuare sugestii din partea echipei de design LEGO, cu sediul la Billund, Danemarca. Timp de doi ani și jumătate, aproximativ 400 de oameni dedicați au colaborat pentru a transforma iubitul personaj într-un mod surprinzător și plăcut, care să-i bucure atât pe adulți, cât și pe copii.

„Lego Batman: Filmul” deviază fără regrete de la norma DC, adoptând o abordare caraghioasă pe alocuri... dar, afirmă realizatorii, totul s-a făcut cu fermitate, dar și respect și dragoste. „Toți știm, de exemplu, că povestea pe care i-am atribuit-o Barbarei Gordon e complet necorespunzătoare,” recunoaște Lord. „Pur și simplu nu are nimic de-a face cu principiile DC, dar toată lumea știe că asta e o versiune în zeflemea și că totul e făcut ca să înveselim publicul. Filmul ne-a oferit posibilitatea de a o prezenta pe Batgirl ca un model feminin puternic, cu un punct de vedere contemporan.”

„Nu se încadrează în norma reală deoarece aceștia sunt omuleți de plastic,” adaugă Miller, râzând. „Și totul e făcut cu cea mai mare afecțiune pentru personaje. Chris McKay a fost un element important în succesul primului film LEGO; nuanțele sale și punctul său de vedere se simt în orice cadru. E un geniu veritabil. Plus că e un fan înrăit al lui Batman și al benzilor desenate DC, plus istoria lor, așa că pregătirea tipului e autentică. Are chiar și un tatuaj cu Catwoman pe antebraț.”

E adevărat. Chiar are, și își va sufleca mânecile cu dragă inimă pentru a o dovedi.

„Aceștia sunt zeii noștri greci, arhetipurile noastre,” explică McKay. „Deci câteodată e nu poți să te abții și îi iei peste picior, dar asta o faci și pentru a afla ce anume e autentic și original la ei și la valorile pe care le reprezintă, ce înseamnă ei pentru noi. Avem în film glume pentru oameni care vor să se adâncească în subiect și gaguri care vor fi pur și simplu absurde, umor ieftin. Filmele live action au o abordare foarte diferită când vine vorba de Batman, dar cred că ce facem noi nu scade cu nimic valoarea lor. Ne jucăm în continuare în lumea pe care au creat-o ei.”

În ciuda faptului că protagoniștii filmului au picioare scurte și mâini ca niște clești, înălțimea lor fiind de vreo patru centimetri, iar trăsăturile faciale – imprimate, „Lego Batman: Filmul” a fost conceput, proiectat, iluminat și filmat precum un film de acțiune în toată regula. Tot în aceeași idee a fost creată și coloana sonoră. Realizatorii consideră că tocmai asta face ca filmul să fie atractiv și extrem de amuzant în același timp. McKay spune: „E foarte amuzant modul în care aceste minifigurine iau totul așa în serios, dar și faptul că coregrafia pentru scenele de acțiune se desfășoară ca într-un film cu acțiune extremă, cu omuleți care aleargă de colo până acolo, încercând să împiedice pe cineva să detoneze o bombă și alte chestii nebunești.”

„E distractiv să pui la cale scene cu acțiune intensă la nivelul acesta,” adaugă el, „pentru că totul e redat în cărămizi LEGO, astfel încât farmecul intim și artizanal încă persistă.”

 

 

DISTRIBUȚIE ȘI PERSONAJE

BĂTĂLIA PENTRU ORAȘUL CITY

„Batman lucrează singur. Acesta e mottoul meu.

Drept de autor: Batman.” – Batman

 

Pentru LEGO Batman, apărarea orașului Gotham de crima organizată prosperă și ale sale planuri de preluare a controlului este un antrenament permanent. Fără încetare, supereroul DC, care e și Maestru Constructor, reapare în peisaj pentru a salva situația, a elibera ostaticii, a dezamorsa bomba și a pune capăt oricărui asalt diabolic pus la cale de dușmanii orașului. Fără încetare, el e sărbătorit de poliție și politicieni, slăvit de media și ovaționat de un public recunoscător, în mijlocul paradelor și al artificiilor. Cetățenii îl iubesc. Iar el iubește faptul că e iubit.

Apoi se întoarce acasă singur, ca Bruce Wayne.

Tocmai această izolare autoimpusă care a făcut mereu parte din legenda și carisma lui Batman este principalul element asupra căruia au ales McKay și echipa sa să se concentreze, cu scopul de a-l face mai amuzant, dar și emoționant. „Luăm acest subtext al personajului și îl scoatem la lumină,” spune McKay. „Batman e atât de întunecat și de deprimat, încât premisa noastră a fost să explorăm motivul, adică: „Care-i problema tipului ăsta?” Poate să fie Batman fericit? Poate să mai funcționeze ca supererou și în același timp să învețe să se bucure de viață, să lucreze în echipă? Hai să-l împingem într-o situație unde n-are de ales decât să înfrunte aceste probleme, să vedem cum se descurcă.”

Will Arnett spune: „Ador acest personaj pentru că are atâta profunzime și e plin de mister. Tot ce face el are un punct de plecare emoționant. În plus, el nu e un tip care s-a născut cu superputeri; el a fost o persoană care a trecut prin experiențe dificile și a fost forțat să-și folosească mintea pentru a ieși cu bine din fiecare situație. Mi s-a părut foarte tare chestia asta. El e Batman, dar nu e perfect. Și cred că oamenii vor înțelege asta și vor considera că ideea e amuzantă și umană.”

Una dintre caracteristicile pe care Arnett i le imprimă personajului este vocea gravă, o încrucișare de bombănit cu șoapte răgușite, specifică atât lui Batman, cât și lui Bruce Wayne, adevărata identitate. El povestește cum a ajuns să creeze această combinație scârțâită pentru primul film, în timpul ședințelor cu Phil Lord și Christopher Miller. „Ne-am jucat cu diferite niveluri până am găsit acel punct optim. Am vrut ca vocea să aibă o rezonanță profundă și să pară foarte serioasă, pentru că acesta e un tip care se ia foarte în serios.”

A fost o decizie artistică pentru care Arnett suferă de atunci încoace. „Cam rămân fără forță în glas după trei sau patru ore, iar apoi nu mai pot să vorbesc o lună,” glumește el.

Dar Lord afirmă că asta a meritat efortul. „Tipul mă face să râd doar cât îi aud vocea.” În plus, spune Miller: „Ceea ce e grozav la Will e că îl joacă pe Batman ca pe un tip foarte arogant, dar în adâncul său există o vulnerabilitate care îi strălucește în voce și în interpretare.”

„E uimitoare capacitatea sa de a-ți oferi ceva la care nu te așteptai, ceva care se imprimă atât de adânc în personaj,” rezumă McKay. „E atât de inventiv și de carismatic, dornic să încerce orice, încât cred că atitudinea lui este 100% motivul pentru care personajul LEGO Batman e atât de reușit.”

În această poveste, ostilitatea lui Batman când vine vorba de a-și crea legături cu alți oameni la nivel emoțional este exemplificată prin relația sa foarte veche și instabilă cu infractorul principal al orașului Gotham: Joker. Împreună, afirmă Joker cu logica sa dereglată, dar nu complet falsă, cei doi formează o pereche simbiotică: Yin și Yang când vine vorba de păstrarea păcii în oraș, fiecare dintre carierele celor doi fiind, în fond, fără sens una fără cealaltă. Dar asta doar îl îndeamnă pe Cavalerul Negru să mormăie: „Nu reprezinți nimic pentru mine. Nu am nevoie de tine. Nu am nevoie de nimeni.”

Deși spusă ca o laudă, replica dezvăluie și singurătatea autentică a lui Batman.

 

„Ești conștient că n-ai spus nici măcar o dată

cuvintele: Te urăsc, Joker.” – Joker

 

E clar că Joker are propriile sale probleme. Fiind unul dintre cei mai recunoscuți super-răufăcători DC din toate timpurile, cu expresia sa răutăcioasă unică, Joker trăiește cum vrea el. Temut și faimos, el ar putea să se bucure de viața sa, dacă n-ar exista un impediment: Batman.

Pe lângă faptele evidente – Batman i-a contracarat încercările de a prelua controlul asupra orașului Gotham de aproximativ 1000 de ori la rând, să-i zicem așa – acum e vorba de o chestiune mai importantă: respectul. După atâția ani de lucru epuizant pentru a demonstra cât e de periculos și nebun, ce adversar formidabil e, Joker vrea acum o confirmare. Cere prea mult?

McKay spune: „În versiunea noastră, Joker e un fel de frate oaie-neagră al lui Batman. El se consideră pe sine la același nivel cu Batman, opuși, dar la fel de puternici. În mintea lui, ei există doar pentru a se îmbunătăți unul pe celălalt. Cred că Joker vrea ca Batman să îl aprecieze pentru ce aduce el în această ecuație, să-i recunoască eforturile și ideile, dar și relația lor specială. Dar Batman îl contestă mereu.”

E o situație care continuă de mai bine de 70 de ani. „La un moment dat, îți vine să le zici: „Luați-vă o cameră împreună!”,” glumește Arnett. „Joker e un tip rău atâta timp cât există Batman cu care să se poată lupta, iar Batman îi permite să existe pentru că îi oferă o ocupație. Dar ce s-ar întâmpla dacă amândoi ar face un pas înapoi și ar înțelege situația?”

Pentru a-i insufla lui Joker un amestec nestatornic de asprime și vulnerabilitate, realizatorii l-au ales pentru rol pe Zach Galifianakis, despre care Lord spune: „El e genul de comediant care poate să fie și puțin înfricoșător. Știe cum să dea o notă de tensiune glumelor sale. Dacă îl urmărești în interviurile din timpul emisiunii „Between Two Ferns”, începi să-ți faci griji că ceva rău i s-ar putea întâmpla lui sau unuia dintre invitați.”

Prieteni de foarte multă vreme, Arnett și Galifianakis au dovedit că au o chimie grozavă, pe care au reușit să o imprime filmului – unele dintre scene înregistrându-le împreună.

„Joker e un răufăcător grozav pentru că e imprevizibil, sălbatic și isteț,” spune Galifianakis, care menționează interpretarea lui Jack Nicholson de la sfârșitul anilor ’80 drept una din sursele sale de inspirație. „Dar din punctul lui de vedere, e vorba despre gelozie. Vede totul prin prisma geloziei.”

Aducând în discuție cadrul, el spune: „Bărbații nu vorbesc despre prietenia dintre ei. Așa că forțarea acestui dialog aproape terapeutic între cei doi a părut a fi un lucru natural și haios de redat, de parcă ei atunci și-ar fi rezolvat problemele. E o secvență care-l tulbură pe Batman, pentru că are de-a face cu chestiuni și plângeri din viața reală. Fiind un film animat, avem voie să ne jucăm cu personalitățile care în mod normal sunt atât de intime și precaute, astfel încât veți putea să-i vedeți pe Batman și Joker plângându-se sau cerșind atenție cum nu s-ar întâmpla vreodată într-un film live action. Iar mie asta mi se pare ceva foarte amuzant.”

 

„Am doi tați, iar unul dintre ei e Batman!” – Dick Grayson/Robin

 

Chiar când Batman e presat de Joker să recunoască natura specială a relației lor – cuvânt care-l face să pălească de-a dreptul - Cavalerul Negru se trezește în poziția extrem de ciudată de a avea grijă – și de a-i păsa – de un tânăr căruia i-a devenit tutore fără să știe. Orfanul Dick Grayson, pe care Batman nici n-a observat că l-a adoptat, începe rapid să lunece vesel pe balustrade și să se împiedice pe culoarele enorme din conacul Wayne, înainte ca Batman să-și dea măcar seama că e acolo. Și când își dă seama, e deja prea târziu.

„Până la urmă, Robin nu vrea decât o îmbrățișare,” spune McKay, „adică exact opusul lui Batman, care nu vrea să îmbrățișeze pe nimeni.”

Asta poate nu ar fi atât de șocant dacă afurisitul nu ar fi atât de voios tot timpul. „În filmul nostru, Dick Grayson e foarte entuziasmat,” spune McKay. „El iubește viața, mereu vede partea plină a paharului. E politicos, sincer și dulce, foarte optimist – e genul de persoană care, dacă e înjunghiată într-unul din degetele de la picior, ar spune că e minunat că mai are alte nouă degete care nu sunt chinuite de durere în acel moment.”

Băiatul care ajunge până la urmă să fie partenerul lui Batman, Robin, e opusul din punct de vedere al atitudinii. „Când cei doi se urcă în faimoasa mașină a lui Batman, deja ai o sursă de umor grozavă, pentru că îi ai împreună pe cel mai entuziasmat băiat din lume, care se emoționează din orice, și pe cel mai întunecat, monosilabic și mizantrop tip din lume,” spune McKay. „Michael Cera și Will Arnett au lucrat superb împreună. Michael chiar a adus filmului acele note de blândețe și entuziasm.”

Descriindu-și personajul drept „foarte înduioșător”, Cera explică: „El vrea prieteni și o familie, un loc unde să trăiască în armonie cu alții. La început, îl idolatrizează pe Bruce Wayne, un tip pe care-l consideră a fi cel mai de succes orfan al tuturor timpurilor. Îl idolatrizează și pe Batman, dar nu-și dă seama imediat că cei doi sunt una și aceeași persoană. Când înțelege însă, e cireașa de pe tort.”

În acel moment, uimit de norocul său și de posibilitățile nenumărate care încep să i se dezvăluie, tânărul își revendică cu nerăbdare propria identitate secretă și e gata să-și tragă un costum de supererou pe el și să se lupte cu tipii răi alături de Batman. Costumul în sine devine un gag vizual asupra căruia realizatorii au insistat, deoarece costumul lui Robin li s-a părut mereu a fi o pată de culoare caraghioasă în lumea de altminteri monocromatică a lui Batman, astfel încât aceștia s-au bucurat să-i poată crea și o poveste. Simbolic, ar putea reprezenta toate aspectele lui Robin care pe Batman îl fac să se simtă inconfortabil – de la culorile aprinse până la personalitatea optimistă.

Și totuși, spune Cera, „Cred că Robin îl ajută să învețe cum să-și creeze legături cu ceilalți și cum să devină o persoană completă, prin simplu fapt că îi scoate sufletul cu firea sa. Consider că Robin, fiind el însuși, continuând să lucreze pe rupte și refuzând să accepte sau să înțeleagă negativitatea cu care Batman vrea să-l înconjoare, îl aduce pe acesta în punctul în care se vede nevoit să aleagă calea mai ușoară și să încerce și metoda băiatului.”

„Oricât de mult l-ar enerva pe Batman, Robin tot reușește să scoată tot ce e mai bun din el,” spune Lin.

Secretul, sugerează Lord, este poate faptul că „Robin îl vede pe Batman nu neapărat ca pe omul care vrea să pară, ci ca pe tipul de bărbat care sperăm cu toții că poate fi.”

 

„Visul meu este ca poliția să facă echipă cu Batman.

N-ar fi mai bine așa?” – Barbara Gordon/Batgirl

„Hm... nu.” – Batman.

 

Dilemele îngrijorătoare cu care se confruntă Batman în cazul lui Joker și al lui Robin n-ar fi putut să se adune într-un moment mai prost, din moment ce el ar prefera să-și concentreze atenția asupra femeii din cale afară de fascinante pe care tocmai a întâlnit-o: noul comisar de poliție al orașului, Barbara Gordon, o combinație redutabilă de creier, frumusețe și încredere.

Proaspăt instalată în funcție după pensionarea tatălui său, comisarul Jim Gordon, Barbara e o femeie modernă, cu idei moderne. Mândră absolventă a Universității Harvard, Specializarea Poliție, ea are planuri mari când vine vorba de făcut ordine pe străzile din Gotham.

Rosario Dawson se consideră o fană a personajului pentru că „Ea e un personaj puternic, inteligent și rebel, care primește șansa de a-și dovedi calitățile și de a-și duce la capăt toate planurile pe care le-a avut privitoare la ce ar face dacă s-ar afla în această poziție. Ea are instincte bune și e o tipă hotărâtă. Își iubește orașul și muncește din greu.”

Barbara nu vrea să-l excludă sau să-l controleze pe Batman; ea vrea să lucreze cu el.

Nu mai e nevoie să spunem că această idee radicală nu va fi pe placul celui mai faimos supererou din lume deoarece, după cum știe toată lumea, Batman lucrează singur. Concepția egotistică al lui Batman nu poate percepe ideile și meritele Barbarei decât ca fiind inferioare propriilor capacități fenomenale. Desigur că nu ar arunca-o afară din Batmobile, dar e binevenită în misiune doar dacă înțelege că el e cel aflat pe scaunul șoferului – care se întâmplă să fie SINGURUL scaun, pentru că așa a construit el mașina. Asta duce la multe ironii usturătoare și câteva momente de autopromovare.

Dawson spune: „El nu poate să înțeleagă cum poate ea să fie inspirată de el, influențată de el, cum poate să-și dorească să lucreze cu el, dar să nu vrea să meargă la întâlnire cu el, astfel încât povestea se folosește și de câteva stereotipuri tradiționale, la modul cel mai amuzant. Ea chiar nu vrea să cedeze și nici el nu dă un pas înapoi, astfel încât ajung să se cunoască unul pe celălalt și să se provoace într-un mod care te face să râzi în hohote. Până la urmă, ceea ce vrea ea să spună este: „Putem să trecem peste nesiguranța asta și să recunoaștem că dacă eu sunt bună la asta, nu înseamnă că tu nu mai ești bun? Nu înseamnă că nu mai poți face asta singur. Înseamnă că împreună am putea să facem asta mai bine.” Asta e misiunea ei.”

Întorcându-se la temele principale ale poveștii, McKay spune: „Asta e o situație când trebuie să lucrezi cu persoane diferite, e vorba de înțelegerea și lucrul în echipă care vin la pachet cu asta. Barbara Gordon are această atitudine; ea e vocea rațiunii și a bunului-simț atunci când lucrurile o iau razna. Am vrut un personaj feminin puternic, cu aspirații mărețe, și nu cred că acest personaj a fost explorat în filme astfel încât să se vadă cât de tare poate fi.”

Fanii vor ști probabil cu mult înainte ca LEGO Barbara Gordon să-și dea seama că ea va trebui să-și asume o identitate secretă nouă, înainte ca acest nou val de infracțiuni să fie stăpânit. Și Batman ar face bine să fie cu băgare de seamă, pentru că Batgirl plănuiește să-i arate că poate face orice poate face el, inclusiv o parcare laterală și purtatul unei glugi cu urechi ascuțite. Dar ea va alege purpuriul, mulțumim frumos.

 

„Domnule, a venit momentul să renunțați

la acest comportament nesănătos. Nu vă puteți petrece restul vieții singur,

îmbrăcat în negru și treaz întreaga noapte.” – Alfred

 

Alfred a fost mereu un personaj bine dezoltat, iar „Lego Batman: Filmul” nu face decât să-i exploateze și mai mult potențialul. În aparență doar un angajat, el e mult mai important de-atât pentru Bruce Wayne, care a rămas fără părinți la o vârstă fragedă, înainte să-și asume identitatea de Batman. Alfred e cel care a transformat cavernosul conac Wayne într-o casă primitoare. Alfred a fost figura paternă pentru el. Și acum a venit momentul ca Alfred să-l ajute pe Batman să găsească calea cea bună în viață, pentru ca acesta să învețe odată cum să fie fericit și cum să-și creeze legături cu ceilalți oameni. Alfred va face asta chiar dacă va trebui să nu-l mai lase pe Bruce la calculator sau să-l trimită la culcare la o oră rezonabilă.

După cum observă Ralph Fiennes: „Alfred a fost foarte tolerant privitor la această mentalitate adolescentină, ca un unchi răbdător sau un profesor, suportându-i izbucnirile nervoase și narcisismul, dar înghiontindu-l cu blândețe către o conștientizare puțin mai matură a lumii. Această relație are un potențial umoristic excelent, iar Alfred e foarte bine conturat. Ador latura ironică și satirică a acestei legături.”

A devenit un obicei pentru Alfred să aștepte ca Batman să prindă niște idei și adevăruri emoționale de unul singur. Dar LEGO Alfred e puțin sătul de situația asta și consideră că, atunci când vine vorba de a-l ajuta pe Batman să devină un bărbat mai bun și mai fericit, e acum ori niciodată. Fiennes spune: „Batman este un mizantrop narcisist prins în universul lui mic, cu exercițiile lui de rezistență și nevoile lui, dar scopul lui Alfred este să-l facă deschis la ideea de a-și crea legături cu alți oameni, înainte de a fi prea târziu.”

„Ador relația dintre Batman și Alfred,” spune McKay. „Îmi place cum reușește Alfred să înțeleagă ce i se întâmplă lui Batman și, dacă acesta se luptă cu o problemă importantă, uneori Alfred găsește soluția înaintea lui. A fost o plăcere să lucrez cu Ralph, el a reușit să-i imprime lui Alfred o personalitate care nu doar că se potrivește perfect cu felul său de-a fi dintotdeauna, dar care face și trimiteri la talente și povești pe care Batman probabil că nici nu le știe.”

Un exemplu nimerit: în ciuda aparenței de om rezervat și a deceniilor petrecute ca majordom devotat, LEGO Alfred are câțiva ași în mânecile sale de plastic, inclusiv faptul că, pe vremuri, a pilotat bombardiere pentru Aviația Militară Britanică, amănunt care pică la țanc pe măsură ce acțiunea se intensifică.

Relația lui Alfred cu Batman e o oglindă pentru relația aflată încă în stadiul de dezvoltare dintre Batman și Robin. Așa cum Alfred e o figură paternă pentru Batman, așa Batman trebuie acum să preia ștafeta și să învețe să fie un părinte pentru Robin. Simultan, asta subliniază ideea că familia e acolo unde o găsești.

Lin spune: „Batman ajunge să înțeleagă că oamenii joacă roluri diferite în viața sa. Alfred e figura paternă, Robin devine fiul, iar Barbara devină prietena platonică, astfel că avem aici o familie interesantă care se adună în jurul acestui tip, care la începutul poveștii era un singuratic, un izolat.”

Pentru a intensifica distracția, „Lego Batman: Filmul” este populat în plus de versiunile LEGO ale tuturor răufăcătorilor din panteonul Batman, de la Riddler, Penguin și Two-Face la Catwoman și Poison Yvy, dar și de versiunile unor ticăloși mai puțin cunoscuți, dar la fel de periculoși, precum Calendar Man, Gentleman Ghost și Condiment Kind – cu strălucitoarele sale arme cu muștar și ketchup. Lor li se alătură o adunătură pestriță pe care Joker o numește fericit „adunătura celor mai răi ticăloși din istoria universului”, incluzând personaje precum Dracula și Meduza, dar și alte personificări ale răului mai recente, pe care fanii vor avea plăcerea să le identifice.

În poveste apare și iubita lui Joker, Harley Quinn, jucată de Jenny Slate. Spirit liber care mânuiește un baros, ea va face orice pentru a-și ajuta iubițelul, pe Puddin’, să-și îndeplinească glorioasele planuri de distrugere. În plus, reprezentând forțele binelui, în poveste mai apar și membrii Ligii Justiției, deși ajutorul lor nu e ceva pe care Batman să se bazeze. Ellie Kemper îi dă voce lui Phyllis, o cărămidă surprinzător de animată a cărei funcție este să evalueze potențialii prizonieri ai faimoasei sfere Phantom Zone, iar Siri, creația Apple, este vocea computerului lui Batman, prietenosul centru de comandă care administrează Peștera lui Batman și conacul Wayne.

Doamna primar McCaskill, gătită într-un costum de afaceri bleumarin simplu completat cu un colier de perle, este jucată de Mariah Carey, care descrie colaborarea cu McKay: „Să-l am pe Chris alături m-a făcut să mă simt ca într-un studio unde îmi înregistrez muzica, alături de un tehnician sau producător grozav cu care să mă pot consulta. El m-a ghidat în diferite direcții pentru a vedea ce-aș putea să fac cu personajul, pentru a mă juca puțin cu dialogul și conceptul, și mi-a prezentat diferite opțiuni. Mi-a acordat acest spațiu și m-a lăsat să mă simt bine. A fost o experiență incredibilă pentru mine.”

„Nu cred că ai putea să ceri o distribuție mai bună de atât, care s-a descurcat de minune cu improvizațiile,” spune McKay. „Toți erau ageri și amuzanți, gata să-și intre în roluri. Punându-i pe Zach și Will într-o cameră, au ieșit niște scene grozave. Au fost momente când au transformat ideile de pe pagină în ceva complet diferit, iar noi i-am lăsat să improvizeze pentru că ne distram teribil. Asta-i valabil și pentru Will și Rosario. Am pus actorii să lucreze în perechi cât de des am putut. Fiecare și-a însușit personajul în modul său interesant și bine gândit.”

„Trebuie să dai totul într-un film de animație, altfel îi lipsește sufletul,” adaugă el. „Dacă ai declamații spontane și deschise, asta ajută ca povestea să prindă viață. Fie că asta li se întâmpla când erau în cabina insonorizată cu alți actori sau când erau singuri, încercând să găsească o abordare nouă a materialului, noi căutam mereu o cale să ne întoarcem la acel moment pe care să-l putem apoi include în animație. E ca sculptura. Pornești cu un bloc de piatră mare și începi să-i conturezi forma, eliminând încetișor surplusul. Și așa reușești să aduci personajele la viață.”

 

 

PRODUCȚIE ȘI EFECTE DE ANIMAȚIE

„Inițiem procesul de construcție.” – Batman

 

În conformitate cu stilul și tehnica primului film LEGO, „Lego Batman: Filmul” este construit din mii și mii de cărămizi digitale create, personalizate și asamblate pe calculator pentru formarea platourilor, a recuzitei, a minifigurinelor și a altor părți din această lume LEGO atât de ocupată în care trăiesc personajele. Încă o dată, realizatorii au apelat la compania de design digital și efecte de animație Animal Logic, cu sediul în Australia, o forță creativă în această industrie, al cărei palmares nu include doar „Marea aventură Lego” ci și titluri precum „Moulin Rouge!”, „Happy Feet – Mumble cel mai tare dansator”, „Pe urmele dinozaurilor” și „Legende din regatul bufnițelor”.

„Am vrut ca filmul să arate de parcă oamenii ar fi început să construiască cu mâinile lor acest univers și tot ce e în el,” spune McKay, sub a cărui îndrumare faimoasa echipă de design de la Animal Logic nu a folosit doar resursele create pentru filmul original, ci a și adăugat mai multe articole în colecția lor de cărămizi – pe care scenograful Grant Freckelton a descris-o ca fiind „infinita cutie cu jucării”.

Proiectate să evoce calitatea adevăratelor cărămizi LEGO, aceste complexuri de clădiri universale nu au fost produse în masă în serii strălucitoare, perfecte și identice. Mai degrabă, ele au fost modelate și nivelate separat, pentru a etala o varietate de mici mâzgâlituri și crăpături, nuanțele de uzură pe care un set adevărat LEGO le-ar fi prezentat după ani întregi de joacă nestăpânită. Ulterior, acestea au fost clasificate în funcție de culoare, mărime și alte specificații tehnice, pentru a fi folosite de echipele responsabile cu efectele de animație. Acestea au pus totul cap la cap pentru a crea stilul vizual care i-ar putea reaminti publicului de propriile maratoane LEGO de construcție, cu piese împrăștiate pe masă sau prin camera de zi.

Planul, spune Dan Lin, a fost „prezentarea unei lumi imense ca anvergură, ca un Gotham nemaivăzut până acum, construit doar din cărămizi LEGO. În același timp, totul urma să fie definit în detaliu, pentru a permite camerei să-și croiască drumul printre construcții și să dezvăluie cât sunt de complexe.”

„Diferența principală între animația tradițională și animația LEGO este că aici lucrezi cu un anumit set de reguli,” adaugă Freckelton, care a fost și scenograful peliculei „Marea aventură LEGO”. „Totul e construit din piese LEGO și totul este legat exact cum ar fi și piesele LEGO în realitate.”

Deși pelicula de față are același ADN ca precedenta creație marca LEGO, noul film are diferențele sale, în primul rând în materie de anvergură și efecte. În timp ce acțiunea primei povești se derula în orașul fictiv Bricksburg, pe care realizatorii au putut să-l facă cum au dorit, acțiunea din filmul prezent se desfășoară într-un mediu deja stabilit ca fiind unul foarte vast, anume întinsa junglă urbană a orașului Gotham, care include și spațioasa Peșteră a lui Batman. Deci de data aceasta, totul trebuia să fie mult mai mare.

„Obișnuiam să-i prezint lui Chris potențiale platouri și el zicea: „Arată bine, dar fă-le de trei ori mai mari”,” își amintește Freckelton.

Damien Gray, supervizor prelucrare grafică în cadrul companiei Animal Logic, estimează că platoul reprezentând orașul Gotham „a fost unul dintre cele mai mari pe care le-am creat vreodată, dacă l-ai construi din cărămizi LEGO adevărate, s-ar întinde pe aproape șapte terenuri de fotbal.”

„Lego Batman: Filmul” se folosește și de efecte cu aspect natural. Matthew Ashton, vicepreședinte al departamentului de design al LEGO Group și producător executiv al ambelor filme, spune: „În primul film, chiar și exploziile, firele de fum și undele de apă sunt construite din cărămizi. În filmul acesta am folosit efecte diferite pentru vreme, de exemplu, astfel încât va fi apă pe străzi pe timp de ploaie și vor exista aburi și ceață atunci când Batman va intra în scenă, pentru a crea o atmosferă mai specială.”

Pe lângă McKay, Ashton, Freckelton și Gray, dar și producătorii care s-au întors și pentru acest film, „Lego Batman: Filmul” a reunit o multitudine de artiști și membri din echipa de producție a primului film. Lor li s-au adăugat talente noi, cooptate în echipă de-a lungul celor doi ani și jumătate de producție. Echipele au lucrat la Los Angeles și în Australia, primind sugestii și din partea designerilor LEGO cu sediul în Danemarca, care și-au împărtășit ideile ori față în față, ori prin conferințe video.

Printre șefii de departamente se numără și Rob Coleman, supervizor efecte de animație; Trisha Gum, responsabilă de scenariu; Josh Murtack, mașinist șef; Nerys Lincoln, responsabil cu nivelarea pieselor; Dudley Birch, responsabil cu fundalurile pictate; Alex Fry, supervizor îmbinare cadre; Bradley Sick, supervizor machete; Miles Green, supervizor efecte, și Fabian Müller, supervizor stereoscopic. David Burrows, Matt Villa și John Venzon au lucrat ca editori de imagine, Behzad-Mansoori-Dara s-a ocupat de direcționarea camerelor de filmat, iar Craig Welsh s-a ocupat de iluminare.

McKay asemuie adunarea unei asemenea forțe de muncă cu selectarea actorilor. „Chiar și aici noi am selectat o echipă,” spune el, „desenatori, animatori, machetiști, editori de imagine... adunarea acestor oameni atât de diferiți pentru construirea unui proiect a fost ca un casting. Așa cum actorii își însușesc rolurile, așa își însușesc acești oameni scenele și ideile la care lucrează, deci a fost distractiv să venim la muncă pentru că toată lumea era foarte angrenată în realizarea filmului. A fost nevoie de multă comunicare și colaborare, de receptivitate și vederi largi.”

În anumite cazuri, ca de exemplu inventarea unui noi meșe pentru un personaj, echipa propunea concepte pe care echipa de la LEGO să le analizeze, luând în considerare elemente precum „forța cuplajului”, adică maniera în care se asamblează cărămizile. Dimpotrivă, Gray spune: „Există multe aspecte în domeniul fabricării la care noi nu ne gândim atunci când folosim prelucrarea imaginilor pe calculator, ca de exemplu care culori pot fi folosite și care nu pot fi folosite într-un anumit stil de construcție. Unele materiale plastice sunt mai tari ca altele, deci atunci când construiești un model, există anumite cărămizi care ar trebui folosite special pentru acele cerințe de ordin structural. Astea sunt toate mici provocări, dar încercând să trecem peste ele am creat elemente creative și unice pe care altfel nu am fi putut să le facem de capul nostru. Colaborarea cu echipa LEGO a fost esențială.”

Procesul de producție nu a fost unul liniar. Deși există un progres natural – de la analizarea desenelor și a machetelor, construirea complexurilor de clădiri prin modelare, nivelare și montare, adăugarea efectelor de animație pentru personaje, a efectelor sonore și a iluminării și până la etapele finale de îmbinare și editare a cadrelor – evoluția acestei pelicule a fost interactivă și fluidă.

Un articol făcut din LEGO, de exemplu, ar putea să treacă de la modelare la montare și machetare, iar apoi direct la echipa responsabilă cu efectele de animație. Nivelarea ar putea să nu fie necesară decât peste câteva luni bune. Schimbările ar presupune atunci ca articolul să fie retrimis la echipa responsabilă cu montarea. Pentru personaje, expresiile și mișcările noi ar avea nevoie de nivelare suplimentară și schimbarea detaliilor faciale. „Pentru poveste, dar și pentru articole individuale, am repetat unele proceduri,” subliniază Freckelton. „Uneori modelam ceva, asamblam rapid articolul și apoi descopeream că nu se potrivea prea bine. Sau poate cei de la animație voiau să încerce o abordare diferită, astfel încât articolul se întorcea la echipa de modelare. Adesea aceștia aveau propriile idei sau voiau să adauge un plus de funcționalitate unui vehicul sau unui obiect din recuzită, care în prealabil nu fusese gândit așa. Uneori făceau asta adăugând propriile lor cărămizi; alteori, ne cereau nouă să schimbăm articolele. Ceea ce mi se pare grozav la natura lucrului cu cărămizi modulare și rețeaua implicată în proces este faptul că ne putem duce rapid de la un departament la altul, pentru a adăuga o piesă care poate oferi un plus de funcționalitate articolului.”

Două dintre elementele decorative care ies în relief în film sunt orașul Gotham și Peștera lui Batman.

Deși fictiv, au existat suficiente descrieri însuflețite ale orașului Gotham care să formeze împreună un model, unul care oferă totuși libertate de mișcare. McKay spune: „Filmul nostru cuprinde cei 78 de ani de istorie ai proprietății, astfel încât noi am optat pentru un amestec de stiluri variate. Am vrut ceva care să corespundă versiunilor precedente, dar care să aibă și trăsături distinctive.”

Firește, trebuia să conțină cotloane amenințătoare, străzi iluminate doar într-un capăt și ocazionalele guri de canal prin care să se ridice aburi, dar trebuia să fie și haios, cu siluetele sale exagerate și culorile saturate.

Pe cât de vastă, pe atât de detaliată, Peștera lui Batman din film are multe întrebuințări: e portul și depozitul unde se află flota de vehicule a lui Batman; e antrepozitul unde sunt expuse costumele și deghizările sale; e muzeul cu mai multe niveluri care conține artefacte adunate într-o viață întreagă de luptat împotriva infractorilor și mai e centrul nervos al calculatorului său. „Peștera lui Batman trebuia să fie absurdă,” încuviințează Freckelton. „Avantajul atunci când abordezi lucrurile într-o manieră haioasă este că poți să te întrebi pe tine însuți ce și-ar construi o persoană dacă ar avea literalmente miliarde de dolari de cheltuit și un ego pe măsura munților de bani. Chris și-a imaginat Peștera ca fiind infinit de adâncă și înaltă, dar și plină de tehnologie. Dacă ar fi construită în realitate din cărămizi LEGO, cred că ar ocupa vreo 800 de metri. Avem un sistem de tip carusel în care fiecare vehicul pe care l-a folosit vreodată e expus la vedere și am încercat să inserăm cât mai multe forme de liliac posibil. Ceea ce e tare, pentru că aceste cărămizi LEGO au prin natura lor colțuri ascuțite, iar publicul poate desluși o formă de liliac destul de repede, din diferite unghiuri.”

„Totul este excesiv de calculat și aranjat, foarte industrial,” adaugă Freckelton. „Batman nu se duce din punctul A în punctul B mergând, ci sărind pe tot felul de platforme mobile robotice care arată nebunesc.”

Platourile suplimentare includ conacul Wayne, modelat după conacele americane din anii ’20 și ’30 și care amintește și de somptuosul Xanadu din „Cetățeanul Kane” și de Castelul Boldt din New York. Azilul Arkham, care are mai multe niveluri și e construit în jurul unui turn de pază central, a fost gândit ca un hibrid între o închisoare de maximă securitate și un spital, scenograful numindu-l un amestec de „închisoare SF la subsol și închisoare tradițională deasupra.” Phantom Zone, spațiul suprem pentru pedepsirea celor mai oribili dintre criminali, a fost creat din cărămizi albe foarte luminoase, deoarece s-a constatat că asta i-ar scoate din pepeni pe cei care preferă să trăiască în umbre.

Arta efectelor de animație se observă cel mai mult în cazul personajelor, care sunt impregnate de atitudini, sentimente și personalități ce provin din interpretările actorilor. Posturile au fost limitate, dar în ciuda parametrilor restrânși, realizările au fost uriașe. Iluminarea și sincronizarea, combinate cu o varietate de trăsături faciale accentuate rapid datorită straturilor transpuse ca pe sticlă, au ajutat la crearea unor expresii vizibile în ochii și pe gurile personajelor – pornind de la bucurie, speranță și afecțiune și sfârșind cu șoc, frică, umor sau sarcasm.

Rob Coleman, supervizor efecte de animație, spune: „E interesant că noi, ca ființe umane, putem să aducem orice la viață dacă avem imaginație, și cred că pentru generații întregi de copii, tineri și bătrâni e aproape imposibil să ia o figurină LEGO în mână fără să înceapă a o mișca de-a lungul mesei sau a vorbi cu ea. Asta a încercat să facă echipa responsabilă cu efectele de animație: să exploreze bucuria de a te juca.”

Punând la cale și filmând scenele ca pe o aventură live action dramatică și intensă, McKay le-a oferit personajelor și poveștii un plus de gravitate și emoție, chiar dacă între timp ataca mișelește toate normele filmelor de acest tip, fără a contesta măcar o clipă faptul că personajele principale sunt figurine mici de plastic care locuiesc într-o lume construită din cărămizi mici de plastic.

Această abordare a fost valabilă și în cazul coloanei sonore a filmului, compusă de Lorne Balfe, care spune: „Am fi putut alege calea parodiilor, dar atunci când faci asta, pierzi gluma, așa că noi am luat totul în serio. Chris este o enciclopedie când vine vorba de filme de acțiune cu eroi, dar lui partea cea mai importantă i se pare sufletul poveștii, așa că nu am privit pelicula ca pe o comedie, ci ca pe un film de acțiune real. Începutul este bombastic, mai ales primele zece minute, iar apoi urmează confruntarea cu Joker, care chiar îți sfâșie sufletul. Pentru o scenă mai emoționantă cu Robin, mai târziu, am optat pentru un cor fantastic.”

Tema muzicală a lui Bruce Wayne, adaugă Balfe: „este clasică până la ultima notă și e fidelă originilor sale, pentru că atunci când îl vezi pe Batman, simți moștenirea lui Batman.”

„Noi îi luăm puțin în râs situația,” recunoaște Will Arnett, „dar oricât de nătâng ar fi filmul și oricât de mult sperăm că oamenii îl vor considera amuzant și că se vor distra urmărindu-l, există totuși o latură a poveștii care prezintă un om care a suferit pierderi uriașe. Cred că oamenii vor fi emoționați de acest aspect atâta timp cât vom fi fideli acestei părți din el.”

Batman face parte din cultura acestui fenomen de multă vreme, iar McKay consideră că: „el poate să fie abordat în diferite feluri, rămânând în același timp personajul pe care îl cunoaștem și pe care-l iubim. Am vrut să ne afundăm în câteva aspecte din mitologia lui Batman și să vedem cât de mult ne putem distra cu animația și personajele, dar și cu personalitatea puternică a lui Batman.”

„Deoarece e un film LEGO, conține teme inerente despre creativitate și joacă, lucru în echipă și participare,” concluzionează McKay. „Asta-i ceva specific acestui fenomen și va fi mereu o parte integrantă a eforturilor noastre. Și pentru că filmul îi e dedicat lui Batman, există substraturi despre familie și legături. Dar am vrut să spunem ceva și despre natura fericirii. Poate un tip care și-a construit imaginea în jurul acelei siluete întunecate de pe un acoperiș, care și-a asumat răspunderea de a apăra orașul, să ia fericirea în considerare? Cred că e interesant să recunoaștem că mereu vor fi obstacole și conflicte în viață, zile bune și zile mai proaste, dar că alegerea fericirii ca filosofie de viață nu e neapărat cea mai proastă idee.”

 

# # #

 

DESPRE PRODUCȚIE

 

WILL ARNETT (Batman) a fost foarte ocupat în ultimul timp. Recent, el a contribuit în calitate de creator, coscenarist, producător executiv și actor la propriul serial de comedie Netflix „Flaked”. În această serie, Arnett îi dă viață lui Chip, un guru autodesemnat care capătă o pasiune pentru cea de care s-a amorezat și prietenul său cel mai bun. Serialul a avut premiera în 2016 și a fost reînnoit pentru un al doilea sezon. În prezent, Arnett își împrumută vocea personajului principal din serialul de comedie animată Netflix „BoJack Horseman”, reînnoit pentru un al patrulea sezon. De asemenea, el se află în etapa de producție a comediei „Show Dogs”.

În ceea ce privește serialele de televiziune, Arnett este recunoscut mai ales pentru rolul din „Situație de criză”, serialul Fox premiat la galele Emmy, în care i-a dat viață lui Gob Bluth timp de trei sezoane, obținând astfel prima sa nominalizare la premiile Emmy. După șapte ani de pauză, serialul și-a făcut întoarcerea mult așteptată în mai 2013, cu episoade noi difuzate de Netflix.

Anterior, Arnett a apărut în popularul serial de comedie CBS „The Millers”, apărând alături de Christina Applegate și Maya Rudolph în serialul NBC „Up All Night”. El poate fi urmărit și în serialul de comedie Fox „Running Wilde”, alături de Kerri Russell, proiect în care a apărut și pe care l-a scris alături de Mitch Hurwitz, regizor/scenarist. Arnett a apărut frecvent și în serialul NBC „30 Rock”, pentru care a primit patru nominalizări la premiile Emmy datorită rolului său (Devon Banks). El și-a împrumutat vocea și unui personaj din serialul animat Fox „Stai jos și taci din gură!”, apărând adesea și în serialul de comedie NBC „The Mike O’Malley Show”. De asemenea, actorul a apărut ca invitat și în serialele „Parks and Recreation”, „Totul despre sex”, „Clanul Soprano”, „Boston Public”, „Schimbul trei”, „Lege și ordine: Brigada specială” și „Will și Grace”.

Totodată, vocea lui Arnett poate fi auzită într-o varietate de reclame, cea mai notabilă fiind cea pentru GMC Trucks. În august 2014, el a pus bazele Electric Avenue, o companie de producție care va dezvolta și produce conținut pentru toate platformele existente. Compania a semnat și un contract cu studiourile CBS.

În prezent, el își împarte timpul între New York și Los Angeles.

 

ZACH GALIFIANAKIS (Joker). După ce a picat ultimul său examen la facultate la diferență de doar un punct, la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, Galifianakis s-a mutat la New York. Și-a pornit cariera făcând stand-up în spatele unui local care vindea hamburgeri, în Times Square, ulterior evoluând și apărând pe scene din cluburi de noapte și cafenele din oraș. În timp ce luca ca debarasator într-un restaurant, a reușit să obțină și primul său rol, în serialul de comedie „Boston Common”, difuzat de NBC. A urmat o carieră fantastică.

Recent, Galifianakis a încheiat filmările pentru cel de-al doilea sezon din aclamata serie F/X „Baskets”, care a avut premiera luna trecută. În ceea ce privește filmele artistice, el a apărut recent în „Spionii din vecini”, regizat de Greg Mottola, din distribuție făcând parte și Jon Jamm, Isla Fisher și Gal Gadot, și în „Hoți de geniu”, regizat de Jared Hess, din distribuție făcând parte și Kristen Wiig, Owen Wilson și Jason Sudeikis. Înainte de asta, Galifianakis a jucat alături de Michael Keaton, Naomi Watts, Emma Stone și Ed Norton în „Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranței”, care a luat premiul Oscar la categoria „Cel mai bun film” în 2015. Pelicula a fost regizată de Alejandro Gonzàlez Iñárritu.

Actorul va putea fi urmărit în curând în „Febra lalelelor”, regizat de Justin Chadwick, din distribuție făcând parte Alicia Vikander și Dane DeHaan.

Galifianakis este cunoscut mai ales pentru rolul din trilogia „Marea mahmureală”, creată de Todd Phillips. În aceste filme, actorul i-a dat viață lui Alan, membrul cel mai nenorocit din „haita de lupi”; prima parte a trilogiei a ajuns comedia cu rating R cu cele mai mari încasări pe plan intern. Înainte de a finaliza trilogia, el a apărut alături de Will Ferrell în comedia „Campania”, regizată de Jay Roach. Galifianakis a făcut din nou echipă cu Todd Phillips pentru „Sorocul”, o comedie despre prietenie în care a apărut alături de Robert Downey Jr. Îndepărtându-se puțin de genul acesta, actorul a apărut în filmul „It’s Kind of a Funny Story”, în care i-a dat viață lui Bobby, un pacient dintr-un spital de boli mintale; astfel, el a reușit să-i imprime personajului căldura și umorul specifice.

 

ROSARIO DAWSON (Barbara Gordon/Batgirl) a fost lăudată de nenumărate ori pentru colaborările sale cu regizori și actori de top, palmaresul său transformând-o într-una dintre cele mai căutate actrițe de la Hollywood. Pe lângă succesul obținut ca actriță, Dawson este și o cunoscută activistă, dedicându-și timpul unei varietăți de organizații influente, printre care și Voto Latino, a cărei cofondatoare este din 2004. Voto Latino a fost creată pentru a încuraja cetățenii de origine latină să voteze și să creeze astfel schimbări în guvernare. Recent, ea a fondat alături de Abrima Erwiah compania Studio One Eighty Nine, o întreprindere socială compusă din artiști dornici să ofere o platformă de promovare conținutului de inspirație africană, printr-un site de cumpărături e-commerce, o agenție de sprijin și o colecție de modă artizanală numită Fashion Rising Collection.

Dawson va putea fi urmărită curând în thrillerul „Unforgettable”, regizat de Denise Di Novi, în care va juca și Katherine Heigl. Ea se află în prezent în etapa de producție a serialelor „The Defenders” și „Iron Fist”, marca Marvel, reluându-și astfel rolul (Claire Temple). Ambele seriale vor fi difuzate de Netflix anul acesta. Recent, actrița a apărut în serialul Netflix „Luke Cage”, care a avut premiera anul trecut, în septembrie, și în „Daredevil”. Toate aceste proiecte sunt adaptări moderne ale popularelor benzi desenate Marvel.

În 2014, Dawson a putut fi urmărită în „În sfârșit celebru”, peliculă produsă de Scott Rudin și regizată de Chris Rock, care a și apărut în film. Producția a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto în 2014, fiind extrem de lăudat de critici și devenind cel mai bine vândut film al festivalului. Pelicula a fost lansată în cinematografe și a fost bine primită de public, Dawson fiind inclusiv nominalizată la premiile Critics’ Choice la categoria „Cea mai bună actriță într-o comedie”.

De asemenea, ea a mai jucat în filme precum „Omu’ de la Zoo”, alături de Kevin James; „Capcana minții”, thrillerul regizat de Danny Boyle în care au mai apărut James McAvoy și Vincent Cassel; „De neoprit”, în regia lui Tony Scott, din distribuție făcând parte Denzel Washington și Chris Pine; „Ochi de vultur”, alături de Billy Bob Thornton și Shia LaBeouf; „Explicit Ills”, care a avut premiera la Festivalul de Film South By Southwest și a câștigat Premiul Publicului; „Planeta terorii”, regizat de Quentin Tarantino, din distribuție făcând parte și Kurt Russell; „Răzbunare extremă”, primul film pe care l-a și produs sub egida companiei Trybe Films; „Funcționarii 2”, alături de Kevin Smith; „Cum să-ți recunoști sfinții”, în regia lui Dito Montiel, din distribuție făcând parte și Robert Downey Jr., Dianne West și Channing Tatum; „Alexandru”, în regia lui Oliver Stone, din distribuție făcând parte Colin Farrell și Angelina Jolie; „Bun venit în junglă!”, alături de Dwayne Johnson și Christopher Walken; „Josie și pisicile”, alături de Rachel Leigh Cook și Tara Reid, dar și peliculele lui Spike Lee „Să înceapă jocul” (alături de Denzel Washington) și „A 25-a oră” (alături de Edward Norton).

Dawson este membră activă a V-Day, organizație fondată de Eve Ensler pentru a promova eliminarea violenței împotriva femeilor, și a Environmental Media Association, printre altele. De asemenea, ea a fost onorată cu premiul President’s Volunteer Service pentru contribuțiile valoroase aduse comunității. Dawson locuiește atât la Los Angeles, cât și la New York.

 

RALPH FIENNES (Alfred Pennyworth) și-a făcut debutul într-un film artistic în rolul lui Heathcliff în „La răscruce de vânturi”, varianta din 1992. Palmaresul său include titluri de filme precum „Lista lui Schindler”, „Pacientul englez”, „Prietenie absolută”, „Sfârșitul aventurii”, „Cititorul”, „Cine știe câștigă!”, „Oscar și Lucinda”, „Oneghin”, „Păienjeniș de nebunie”, „Sunshine”, „Amintiri periculoase” și „Misiuni periculoase.” Actorul i-a dat viață și lui Lord Voldemort în seria de filme „Harry Potter”, apărând și în rolul lui M în filmele „007: Coordonata Skyfall” și „Spectre”.

Recent, el a putut fi urmărit în peliculele „Hotel Grand Budapest”, „A Bigger Splash: Pasiuni Periculoase”, „Kubo și lăuta magică” și „Ave, Cezar!”.

Fiennes și-a făcut debutul ca regizor al unui film artistic în 2011, cu pelicula „Coriolanus”, în care a jucat rolul principal. În 2013, el a regizat filmul „The Invisible Woman”, în care a și jucat.

Actorul a apărut adesea pe scena Teatrului Național din Marea Britanie, inclusiv în piesele „Man & Superman”, „Oedipus”, „The Talking Cure”, „Șase personaje în căutarea unui autor”, „Fathers and Sons” și „Ting Tang Mine”. El a colaborat în numeroase rânduri și cu compania de teatru Royal Shakespeare Company, apărând în piese precum „Troilus și Cresida”, „Regele Lear”, „Zadarnicele chinuri ale dragostei”, „The Plantagenets” (în rolul lui Henry al VI-lea), „Mult zgomot pentru nimic”, „Regele Ioan”, „The Man Who Came to Dinner” și „Brand” (piesă scrisă de Ibsen), care ulterior a fost jucată la Teatrul Haymarket.

Pe scena Teatrului Almeida, el a apărut în rolurile lui Richard al III-lea, Richard al II-lea, Coriolanus, Ivanov și Hamlet, toate piesele fiind regizate de Jonathan Kent. „Hamlet” a fost jucată la The Hackney Empire și apoi la Teatrul Belasco de pe Broadway, unde Fiennes a primit un premiu Tony la categoria „Cel mai bun actor”.

Fiennes a primit o serie de premii și nominalizări importante pentru contribuțiile aduse industriei cinematografice și teatrului. El a fost nominalizat la premiile Oscar, la Globurile de Aur și la galele BAFTA pentru rolurile din „Pacientul englez” și „Lista lui Schindler”, câștigând premiul BAFTA la categoria „Cel mai bun actor în rol secundar” pentru rolul din „Lista Schindler”. El a fost nominalizat la premiile BAFTA și pentru „Sfârșitul aventurii” și „Prietenie absolută”, fiind nominalizat și la categoria „Cel mai bun debut al unui regizor, scenarist sau producător britanic” pentru „Coriolanus”. Recent, el a fost nominalizat la Globurile de Aur și la premiile BAFTA pentru rolul principal din „Hotel Grand Budapest”. Fiennes a fost distins și cu premiul Variety la categoria „Realizări cinematografice”, cu premiul Richard Harris, oferit în cadrul galei BIFA, și premiul The Empire Film Legend.

 

DESPRE REALIZATORI

 

CHRIS McKAY (Regizor), nativ din Chicago, este mintea vizionară aflată în spatele a numeroase programe de televiziune foarte aclamate. El este regizorul, scenaristul și producătorul seriilor de televiziune „Robot Chicken”, „Titan Maximum” și „Morel Orel”, toate premiate la diferite gale.

În 2014, McKay a lucrat în calitate de coregizor, editor de imagine și director de animație pentru blockbuster-ul „Marea aventură Lego”. Pentru contribuția adusă în materie de editare, el a primit un premiu din partea Asociației Editorilor de Imagine Americani la categoria „Cel mai bine editat film artistic – animație”, dar și o nominalizare la premiile Annie la categoria „Cel mai bine editat film de animație”.

McKay a avut mult succes lucrând la producător, editor și scenarist în cadrul rețelei de televiziune Adult Swim/Cartoon Network. El a regizat mai bine de 50 de episoade ale serialului „Robot Chicken”, unul dintre cele mai bine cotate și aclamate programe de pe Cartoon Network. De la premiera sa, serialul a primit 14 nominalizări la premiile Emmy, McKay obținând premiul în 2010, pentru munca sa ca regizor. Seria a primit și cinci nominalizări la premiile Annie și a câștigat premiul la categoria „Cele mai bune personaje animate într-o producție televizată” în 2008.

În calitate de regizor și producător, McKay a creat „Titan Maximum”, un program de animație inovator difuzat de Adult Swim, care a combinat efectele de animație tradiționale cu cele 2D și 3D.

În plus, McKay a fost nominalizat la premiile Annie pentru contribuția adusă producției „Morel Orel”, creată de scenaristul Dino Stamatopoulos.

McKay apare cu regularitate la evenimentele Comic-Con International, Wizard World’s Comic-Con Tour și Anime Expo. În prezent, el locuiește la Los Angeles.

 

DAN LIN (Producător) este directorul executiv al Lin Pictures, o companie de producție de ultimă generație care are un contract încheiat cu Warner Bros., atât pentru filme artistice, cât și pentru proiecte de televiziune. Compania are sediul la Bricksburg Chamber of Commerce în Hollywood, California.

De la fondarea companiei sale în 2008, Lin a produs filme care au avut încasări cumulate de peste două miliarde de dolari la box office-ul din întreaga lume. Recent, el a produs blockbuster-ul „Marea aventură Lego”, regizat și scris de Phil Lord și Christopher Miller, aflându-se în etapa de producție a peliculei „The Lego Ninjago Movie”, care va fi lansat în luna septembrie, dar și în etapa de producție a sequel-ului pentru „Marea aventură Lego”, programat pentru anul 2019.

În ceea ce privește filmele live action, Lin se află în etapa de post-producție a filmelor „Death Note”, în regia lui Adam Wingard, și „It”, bazat pe romanul lui Stephen King și regizat de Andrés Muschietti. El dezvoltă în prezent și cea de-a treia parte a popularei francize „Sherlock Holmes”, avându-l pe Robert Downey Jr. în rolul principal.

În ceea ce privește proiectele de televiziune, Lin produce în prezent serialul de televiziune „Armă mortală”, difuzat de Fox, și „Frequency”, difuzat de CW.

Înainte de a pune bazele companiei Lin Pictures, Lin a lucrat ca vicepreședinte senior al departamentului de producție pentru Warner Bros. Pictures. În cei opt ani în care a lucrat pentru acest studio (1999-2007), el a supravegheat dezvoltarea și producția unor filme precum „Cârtița”, drama premiată la Oscar regizată de Martin Scorsese, „10.000 î.Chr”, regizat de Rolland Emmerich, „Aviatorul”, regizat de Scorsese, și „Alexandru”, regizat de Oliver Stone.

Lin face parte din consiliul director al unor organizații non-profit precum The Coalition of Asian Pacifics in Entertainment, Centrul pentru Divertisment, Media și Cultură al Universității Peperdine și Fundația I Dream of Fish. El este și mentor în cadrul PGA și Center for Asian American Media. În 2015, Lin s-a alăturat Academiei de Arte și Științe Cinematografice.

Lin și-a obținut diploma de licență în cadrul Școlii Wharton, la Universitatea din Pennsylvania în 1994, și masterul în Administrație și Afaceri de la Harvard, în 1999.

 

PHIL LORD și CHRISTOPHER MILLER (Producători) sunt prospera pereche de scenariști și regizori care s-a ocupat de câteva dintre cele mai de succes filme din zilele noastre, inclusiv „Marea aventură Lego”, „21 Jump Street – O adresă de pomină”, „O altă adresă de pomină” și „Stă să plouă cu chiftele”. Numele celor doi au devenit sinonime cu conceptul de comedie modernă, care poate rezona cu publicul de toate vârstele, iar realizările lor extraordinare i-au transformat în unii dintre cei mai căutați realizatori de la Hollywood.

Cei doi se află momentan în diferite stadii de producție pentru o serie de filme faimoase, printre care mult anticipata peliculă despre Han Solo (parte a francizei „Star Wars”), pe care Miller și Lord o vor regiza. Această producție, care se va concentra asupra personajului Han Solo, este programată să apară în SUA pe 25 mai 2018, de scenariu ocupându-se Lawrence și Jon Kasdan. Perechea va scrie și produce și sequel-ul pentru populara peliculă animată „Marea aventură Lego”, programată să apară în SUA pe 18 mai 2018. Lord și Miller vor fi și producătorii peliculei „The Lego Ninjago Movie”, programată să apară în SUA în data de 22 septembrie 2017. Alte proiecte ale celor doi realizatori includ filmul „MIB 23”, poveste în care drumurile personajelor din „Men in Black” și „23 Jump Street” se vor încrucișa. Cei doi vor produce „MIB 23”, dar și un film de animație despre Spider-Man, care nu are încă un nume oficial. Miller și Lord se vor ocupa și de scenariul animației.

Pe parcursul carierei lor, filmele lui Lord și Miller au avut un succes incredibil la box office, cele mai recente producții la care au contribuit nefăcând excepție de la regulă. În 2014, cei doi au fost singurii scenariști/regizori care să aibă 2 filme în primele 15 pelicule cu cele mai mari încasări ale anului. „Marea aventură Lego”, producție pe care au scris-o și regizat-o împreună, a debutat pe locul 1 la box office și a rămas pe aceeași poziție 4 săptămâni la rând. Filmul, care s-a bucurat de un succes uriaș, a reușit să aibă încasări de peste 469 de milioane în întreaga lume, instalându-se pe locul 5 în topul peliculelor cu cele mai mari încasări la nivel național din 2014. Lord și Miller au primit cronici excelente pentru sensibilitatea lor unică și pentru imaginația lor, câștigând premii BAFTA, PGA și BFCA Critics’ Choice la categoria „Cel mai bun film de animație,” un premiu din partea National Board Review la categoria „Cel mai bun scenariu original” și un premiu Annie la categoria „Cel mai bun scenariu al unui film de animație.” „Marea aventură Lego” a fost de asemenea nominalizat la Globurile de Aur la categoria „Cel mai bun film de animație” și a fost numit de peste 75 de critici de film drept unul dintre „Cele mai bune 10 filme din 2014.” În același an, Lord și Miller au regizat „O altă adresă de pomină”, film care a debutat pe locul 1 la box office și a avut încasări de peste 331 de milioane de dolari în întreaga lume. Pelicula le-a adus celor doi laude pentru abilitatea înnăscută de a transforma un material cu puține șanse de reușită într-un produs cinematografic sclipitor. Anterior, Lord și Miller regizaseră populara comedie plină de acțiune „21 Jump Street – O adresă de pomină”, care a avut încasări de peste 200 de milioane în întreaga lume în 2012 și le-a adus o nominalizare la premiile Critics’ Choice la categoria „Cea mai bună comedie.”

Primul film artistic la care au contribuit cei doi a fost „Stă să plouă cu chiftele” (2009), pe care l-au scris și regizat împreună. Pelicula s-a bazat în mare parte pe una dintre cele mai iubite cărți pentru copii, aducându-le lui Lord și Miller câte-o nominalizare la Globurile de Aur și Critics’ Choice la categoria „Cel mai bun film de animație,” dar și 4 nominalizări la premiile Annie, inclusiv la categoria „Cel mai bun regizor” și „Cel mai bun scenariu”.

În ceea ce privește proiectele de televiziune, Lord și Miller sunt producătorii executivi ai serialului de comedie hibrid „Son of Zorn”, care cuprinde atât elemente de animație, cât și de live-action; seria a debutat toamna trecută pe canalul Fox și urmărește traseul unui luptător animat digital, provenind dintr-o insulă îndepărtată din Oceanul Pacific, care se întoarce în ținutul Orange, California, pentru a-și recâștiga fiul adolescent și fosta soție, personaje live-action. Cei doi vor fi și producătorii executivi ai serialului de comedie SF „Making History”, ce urmărește povestea a 3 prieteni din 2 secole diferite, care se străduiesc să țină în echilibru emoțiile produse de călătoria în timp și grijile lor lumești, din viața de zi cu zi. Din distribuție vor face parte Adam Pally și Leighton Meester, seria urmând să fie lansată pe canalul Fox anul acesta.

Lord și Miller s-au întors la rădăcinile lor în 2015 atunci când au fost producătorii executivi ai serialului de comedie „The Last Man on Earth”, difuzat de Fox, care a ajuns deja la al treilea sezon. Cei doi au regizat primele episoade ale seriei, pentru care au și primit o nominalizare la premiile Primetime Emmy la categoria „Cel mai bun regizor al unui serial de comedie.” De scenariul serialului s-a ocupat Will Forte, care e și actorul principal al producției, acesta dându-i viață singurului supraviețuitor de sex masculin, care încearcă să se asigure că rasa umană nu va dispărea. Seria a primit recenzii excelente și avut cel mai mare rating pe timpul nopții, episodul pilot fiind urmărit de 5.7 milioane de telespectatori. Lord și Miller au regizat de asemenea episodul pilot al popularului serial „Brooklyn Nine Nine”, una dintre cele mai așteptate serii TV ale sezonului de toamnă din 2013. De asemenea, printre alte contribuții aduse unor proiecte de televiziune, cei doi au fost producători executivi ai popularului serial de comedie „Cum am cunoscut-o pe mama voastră”.

Colaborarea dintre Lord și Miller a început atunci când cei doi au făcut cunoștință, studenți fiind, la Universitatea Dartmouth. Cei doi afirmă că din întâmplare au ajuns să dezvolte desene animate produse de compania Walt Disney, menite să ruleze sâmbăta dimineața, de unde au făcut saltul către dezvoltarea serialelor animate produse de Touchstone Television, difuzate la orele de maximă audiență. În 2002, ei au fost producătorii executivi, scenariștii și regizorii scurtei, dar popularei serii animate        „Clone High”, de pe MTV. Aclamată de critici pentru personalitățile unice bine dezvoltate, dar și pentru dialogul spiritual, cu ritm rapid, seria este cunoscută mai ales pentru că a cauzat o grevă a foamei în India și pentru că a fost rapid anulată. Miller le-a dat voce personajelor John F. Kennedy și dl. Butlertron, iar Lord a dat voce personajelor Scudworth, Genghis Khan și Geldhemoor, hibridul parte măgar, parte colibri și parte unicorn.

Lord a absolvit cu onoruri studiile la Universitatea Dartmouth, având o diplomă de licență în Istoria Artei. Scurt metrajul animat realizat în colegiu, „Man Bites Breakfast”, i-a adus un premiu la categoria „Cea mai bună animație” în 1998, la Festivalul de Film și Video din New England. Producția a fost inclusă și programul altor festivaluri, inclusiv ASIFA East și ASIFA San Francisco. Lord este de origine din Coconut Grove, Florida, și este pasionat de biciclete.

Miller este de origine din Lake Stevens, Washington, de unde a plecat pentru a studia la Universitatea Dartmouth, unde și-a făcut un prieten pe viață în timp ce studia pentru licența în Studii Vizuale și Societate: 3 realizări, dintre care 2 îi sunt foarte folositoare în carieră.

 

ROY LEE (Producător) este fondatorul și proprietarul Vertigo Entertainment, o companie de producție care se bucură de un contract avantajos cu Warner Bros. Lee a produs filme care au avut încasări cumulate de peste 3,3 miliarde de dolari în întreaga lume, cel mai recente blockbuster-e fiind „Marea aventură Lego”, scrisă și regizată de Phil Lord și Christopher Miller, și „Cum să îți dresezi dragonul” și „Cum să îți dresezi dragonul 2”, animații nominalizate la premiile Oscar și regizate de Dean DeBlois.

În prezent, el se ocupă de dezvoltarea unor proiecte precum „Minecraft”, o adaptare a popularului joc video creat de Mojang, „How to Train Your Dragon 3”, ultima parte a popularei francize regizate de Dean DeBlois, și viitoarele filme din universul LEGO: „The LEGO Ningajo Movie” și sequel-ul pentru „Marea aventură Lego”.

După ce a fondat Vertigo Entertainment în 2001, Lee a lucrat pentru prima oară ca producător executiv în 2002, contribuind la realizarea blockbuster-ului „Avertizarea”, în regia lui Gore Verbinski. Ulterior, el a produs filmul „Blestemul” (2004), horror despre o casă bântuită care, la lansarea sa, a doborât recordul, devenind filmul horror cu cele mai mari încasări în weekendul de debut. În octombrie 2006 s-a lansat pelicula „Cârtița”, un thriller regizat de Martin Scorsese în care au jucat Jack Nicholson, Matt Damon și Leonardo DiCaprio, care a câștigat apoi patru premii Oscar, inclusiv la categoriile „Cel mai bun film”, „Cel mai bun regizor” și „Cel mai bun scenariu”.

Născut în Brooklyn și crescut în Bethesda, Maryland, și având origini coreene, Lee a obținut diploma de licență la Universitatea George Washington și o diplomă în Drept în cadrul American University. După o scurtă perioadă în care a lucrat ca avocat corporatist, în 1996, Lee s-a mutat de la Washington la Los Angeles pentru a-și construi o carieră în industria cinematografică.

SETH GRAHAME-SMITH (Scenariu/Poveste) este un popular autor, scenarist și producător, al cărui roman, „Mândrie + Prejudecată + Zombi” a debutat pe locul trei pe lista de bestselleruri întocmită de New York Times. Grahame-Smith este considerat autorul care a creat subgenul literar „mash-up”. Cartea sa s-a vândut în peste două milioane de exemplare, a fost tradusă în peste 20 de limbi și a fost adaptată într-un film artistic important.

Cel de-al doilea său roman, „Abraham Lincoln: Vampire Hunter” a debutat pe locul patru pe lista de bestselleruri întocmită de New York Times, și a fost vândut, de asemenea, în peste două milioane de exemplare. Și acest roman a fost adaptat pentru marele ecran.

Alături de David Katzenberg, Grahame-Smith a creat primul serial de comedie MTV bazat exclusiv pe un scenariu, „The Hard Times of RJ Berger”, la care a contribuit în calitate de producător executiv și scenarist timp de două sezoane.

În calitate de producător, Grahame-Smith contribuie în prezent la numeroase proiecte, printre care „It”, bazat pe romanul lui Stephen King cu același nume, și două versiuni de lungmetraj pentru popularele „Kung Fury” (scurtmetraj) și „Five Nights at Freddy’s” (joc video).

 

CHRIS McKENNA (Scenariu) a fost producătorul executiv și coscenaristul aclamatei serii „Studenți part-time”, pentru care a primit nominalizări la premiile Emmy (categoria „Cel mai bun scenariu pentru un serial de comedie”) și premiile Hugo (pentru episodul „Remedial Chaos Theory”). El a primit o nominalizare și la premiile WGA pentru contribuția adusă popularei serii de comedii „The Mindy Project”. McKenna a început să scrie pentru proiecte de televiziune atunci când a fost cooptat în echipa de scenariști a serialului animat „Tată în stil american”, difuzat de FOX. Printre cele mai recente proiecte ale sale, realizate alături de partenerul său de scris – Erik Sommers, se numără și filmele „Spider-Man: Homecoming” și „Jumangi”, ambele urmând a fi lansate anul acesta.

 

ERIK SOMMERS (Scenariu) este un scenarist/producător care a contribuit la scenariile unor populare serii TV, precum „Hai să ne căsătorim” (NBC), „Studenți part-time” (NBC), „Finaluri fericite” (ABC) și „Tată în stil american” (FOX), pentru care a primit o nominalizare la premiile Primetime Emmy în 2012. În acest serial, el și-a împrumutat vocea mai multor personaje. Printre cele mai recente filme artistice la care a contribuit, alături de partenerul său de scris – Chris McKenna, se numără și peliculele „Spider-Man: Homecoming” și „Jumangi”, ambele urmând a fi lansate anul acesta.