Sărci

Adele - 25: doar un alt album?

Muzică
19 Noiembrie 2015 ⋅

 

Adele Laurie Blue Adkins a devenit un fenomen mondial în 2011, odată cu hit-urile Rolling in the deep, Someone Like You și Set Fire To The Rain. Albumul 21, conținând melodiile mai sus menționate, a spart record după record, i-a adus cântăreței britanice 6 premii Grammy, iar recent, a fost desemnat de către Billboard „Cel mai bun album al tuturor timpurilor”.

Acum o lună, se anunța într-o reclamă de 20 de secunde la X-Factor, ceva ce urma să devină cel mai important hit al deceniului, poate al secolului. Hello, melodia care prevestea reîntoarcerea în forță a lui Adele, după mai bine de 3 ani de pauză, a spart record după record (cele mai multă vizualizar pe YouTube în 24 ore - 27,2 mil-, cele mai multe descărcări într-o zi pe platforma iTunes -2 mil-, cea mai rapidă ascensiune în topul Billboard „Top 100 Charts” - #1 în a 2-a zi -, dar și în topurile din întreaga lume - #1 în 27 de țări după o săptămână-.). Acum că am terminat cu statisticile, ce a fost defapt cu acest Hello?

Single-ul lansat pe 23 octombrie i-a adus artistei premiate cu Oscar în anul 2012 (pentru Skyfall, bineînțeles) lumea la picioare. O melodie puternică. Un cântec despre iertare, despre refacere. Începe cu o simplă afirmație: „Hello, it’s me”. Dar ce urmează, o diferențiază pe Adele de celelalte „regine” din industrie. Refrenul de izbește de niciunde. Vocea stridentă, cristalină, se pliază perfect pe notele muzicale. Lacrimile îți izvorăsc în ochi, inima ți se strânge, sufletul se rupe în miliarde de bucățele. Regăsirea unui lucru pierdut, dar care știi că nu va mai fi niciodată al tău. Îl poți atinge, îl poți simți, dar nu vei mai fi complet în posesia lui. Este greu să îl lași deoparte, vei pierde o bucată din tine, ceva vital. Dar trebuie să fii puternic. Să întorci spatele, să nu te uiți înapoi. Trebuie să să treci peste.  Asta încearcă britanica cu voce de înger să transmită prin intermediul primei melodii de pe albumul 25.

Aștept acest album de mai bine de o lună. De mai bine de un an. Poate chiar 2. La început nu am fost conștient de puterea lui Adele. Cu o voce puternică, cu ambiția de a nu ceda ispitei deghizată în faimă, tânăra în vârstă de 27 de ani a schimbat industria, felul în care privim industria muzicală.

Am avut ocazia, ca tortura (prin așteptare) să fie încheiată cu 24 de ore mai repede. Astăzi, am ascultat pentru prima oară, al treilea material discografic al lui Adele. 

Acesta este track-list-ul:

1. Hello - 4:55

2. Send My Love (To Your New Lover) - 3:43

3. I Miss You - 5:48

4. When We Were Young - 4:50

5. Remedy - 4:05

6. Water Under The Bridge - 4:00

7. River Lea - 3:45

8. Love In The Dark - 4:45

9. Million Years Ago - 3:47

10. All I Ask - 4:31

11. Sweetest Devotion - 4:11

Se pot spune multe despre vocea fantastică a lui Adele, dar cheia către colosalul ei succes este faptul că ne oferă material care chiar merită ascultat. 25 este rețeta succesului: balade profunde, rezonante, cântate la pian (Remedy, Love In The Dark și All I Ask), melodii pop, energice, ce îți induc voie bună prin toți porii (Send My Love (To Your New Lover) și Sweetest Devotion), dar și drame muzicale, care îți zbârlesc părul pe ceafă (I Miss You,Hello).

River Lea este probabil cea mai personală componentă a albumului. Copilăria petrecută în Londra de Nord, a dus la formarea cântăreței extraordinare de astăzi.

“When I was a child I grew up by the River Lea / There was something in the water and now that something’s in me.”

Sincer să fiu, albumul nu este ceea la ce m-am aștepta. Când am citit recenzii de la site-uri precum TheVerge sau Telegraph, mă gândeam că întreg albumul va conține melodii de amploare primeia lansate, Hello. Dar treburile nu stau așa. Pe single-ul care a distrus recorduri, îți sfărâmița sufletul, pe cât minutele se scurgeau, iar notele produse de corzile vocale ale lui Adele deveneau tot mai provocatoare, tot mai energice, încercând parcă să repare ce a distrus la început. Liniile melodice elegante, combinate cu versurile pure, sincere, extrase parcă din adâncul sufletului, la care se adaugă interpretarea implicată, pasională, de parcă viața cântăreței ar depinde de asta (ei bine, nu viața, dar averea…) fac din cel mai așteptat album al anului, o adevărată capodoperă.

Comparat excesiv de mult cu 21, 25  îl egalează, poate chiar întrece albumul din 2011. Este și normal, la urma urmei, după doi ani de muncă, în care noi experiențe și-au pus amprenta asupra vieții cântăreței și compozitoarei. Pe când 21 este despre fostul iubit care i-a distrus inima, albumul lansat în 2015 este pacea pe care o face Adele, proaspăt devenită mamă, cu ea înăși. Este poarta ce se deschide, prin care tecutul zboară unde îi este locul, făcând loc viitorului să strălucească.

În final, vreau să vă spun ca prin acest album, 25, Adele își dovedește ei înșiși și nouă, tot odată, că merită cu desăvârșire locul pe care îl ocupă în industrie, dar și că în 2015, pe un cer acoperit de norii negri ai melodiilor manelizate, al versurilor proaste, al vocilor modificate și remodificate pe calculator, poate străluci și muzica de calitate.