Sărci

Rock (Joi #3)

Rock
03 Septembrie 2015 ⋅

Eram singură în pădure. Înaintam cu greu, printre ramurile dese. Spinii tufelor îmi sfâșiaseră cu câteva ore în urmă rochia, iar acum, tot ce le mai rămăsese să zgârie erau picioarele mele. Picioarele mă dureau. Ochii îmi erau grei de oboseală, părul îl aveam încâlcit, eram murdară și stau și mă gândesc dacă nu cumva au trecut zile întregi, nu doar ore, de când am urmărit iepurele ăla afurisit și am căzut prin scoarța copacului. 

M-am așezat pe tulpina unui mesteacăn uriaș. Sau poate era molid? Niciodată nu m-am priceput la pomi. Am zis că închid ochii pentru o secundă...

-Aliceeee, mă striga mama, unde ești?

Eu mă prefăceam că nu o aud. Muzica răsuna din boxele mele la maxim. Așa îmi place să mă relaxez: difuzoarele bubuind, holbându-mă la pata de igrasie din colț.

-Te-am rugat de acum două zile să faci curat în casă și nu m-ai luat în seamă. Și la Auschwitz aveau condiții mai bune decât ce el la noi în casă acum.

De parcă ar știi ea cum era la Auschwitz.

-O să fac curat astăzi, promit.

Am întins piciorul și i-am trântit ușa în nas. M-am ridicat greoi, și am pus playlist-ul special făcut pentru momente ca acestea și mi-am reluat nesfârșita meditație.