Sărci

Cronică: The Catch (2016)

27 Aprilie 2016 ⋅

 

IMDb: 7.2

Nr. de episoade: 13 (renewed pentru sezonul 2)

M-am apucat de The Catch fără prea mare tragere de inimă. Cu How to Get Away With Murder terminat (recenzia aici), implicit cu un loc liber vinerea, în program, noua producție ABC era candidatul perfect pentru a ocupa postul. Cu puține informații despre plot, fără vreun nume cu rezonanță în distribuție, m-am făcut comod, am dat play și am sperat doar să nu adorm.

Alice Vaughn este PI la firma proprie, deschisă în parteneriat cu cea mai bună prietenă ai ei, Val. Alice are viața perfectă: un penthouse magnific în LA, 4 milioane în contul de economii, un logodnic playboy miliardar, o slujbă care o face fericită. Totul se schimbă într-o zi, când Cristopher Hall, playboy-ul, vine pe nepregătite și îi propune să se căsătorească în secret și să dispară. Alice ia totul ca pe o glumă, însă când se întoarce seara acasă, logodnicul nu este de găsit. Orice urme ale existenței lui au fost curățate (amprente în apartament, haine, păr la duș, orice). Atunci realizează protagonista, că persoana dragă nu este nimic altceva decât un con artist, actor care își procură o identitate nouă pentru a fura. Rănită, cu orgoliul călcat în picoare, Alice nu este ca orice altă victimă, ci un detectiv particular. Astfel, pleacă în căutarea omului care i-a furat economiile, lista cu clienții firmei și datele confidențiale despre aceștia. Asociindu-l cu un criminal căutat internațional, Mr X, Alice colaborează cu FBI-ul pentru a-l prinde pe Cristopher-care-de-fapt-nu-e-Cristopher.

Mireille Enos este perfectă în rolul lui Alice. Șarmantă, mereu cu un zâmbet pe buze, care nu lasă la iveală adevărata ei stare sufletească, te cucerește instant prin inteligență și farmec. Peter Krause îi dă viață lui Cristopher într-un mod unic, excepțional. Serialul emană o energie pozitivă, răpindu-ți zâmbete pe tot parcursul episoadelor, datorită culorilor vii, datorită modurilor ingenioase prin care se trece de la o scenă la alta și prin relația dintre personaje, în special a echipei de detectivi, care sunt mai mult decât colegi, sunt ca o familie.

 

Glumele sunt subtile, dar cu puțină atenție, vei râde pe săturate. Interpretările actorilor par a fi slabe la prima vedere, dar dacă facem un pas în spate și privim imaginea de ansamblu, raportându-ne la ocupațiile protagoniștilor, vom vedea că zâmbetul tâmp al lui Alice nu este chiar atât de tâmp, iar Cristopher este un personaj fals, pentru că până la urma chiar este fals (Krause joacă un actor care la rândul său joacă multe personaje). Cu un angajator numit ”The Benefactor”, care îi șantajează, cu un coleg periculos care îi suflă în ceafă, protagonistul nu are tocmai timp să lase garda jos și să ne prezinte adevărata sa identitate. Povestea este complexă, conspirația fiind prezentă. Pe alocuri este previzibilă, dar serialul este atât de frumos realizat, atât de captivant, încât uiți de detaliile pe care le-ai prevăzut.

Recomand acest serial, ca o relaxare, o pauză, pentru că te va captiva, te va face să îi adori pe pe Alice și Cristopher, dându-ți un motiv în plus să ai mai multe zile de vineri pe săptămână.