Sărci

Cronică: Grey’s Anatomy (2005–) - Serialul care nu are milă de fani

Dramă-s
30 Iunie 2015 ⋅

 

IMDB: 7. 7

EPISOADE: 272 (renewed pentru sezonul 13)

 

It's a beautiful day to save lives. Let's have some fun.”

Toţi avem un serial de suflet. Sau mai multe, de ce nu? Trăim fiecare episod împreună cu personajele, plângem, râdem şi ne enervăm pe scenarişti, care au o plăcere diabolică de a se juca timp de ani de zile cu sufletele noastre, până când ajungem imuni şi credem că suntem suficienţi de puternici pentru a înfrunta orice surpriză, dar, când aceasta are loc, când speranţa ta este distrusă în interval de câteva minute, devii conştient de încărcătura emoţională pe care ai investit-o în poveste şi personaje. Atunci ştii că acel serial este de suflet.

Mă uitam la Grey’s Anatomy la televizor, prin şcoala generală. Da, au existat momente, înainte de epoca glaciară, când urmăream seriale la televizor, nu aveam laptop şi foloseam internetul doar pentru a schimba câteva cuvinte cu vecinul drăguţ de la colţul străzii. La început, am fost sceptică. Nu înţelegeam glumele, termenii medicali mă făceau să râd, personajele erau obsedate de sex, nu conta unde şi cu cine, dar când intrau în sala de operaţie eram vrăjită de profesionalismul de care dădeau dovadă. Priveam un dans al preciziei şi al pasiunii, unde fiecare gest putea să facă diferenţa dintre viaţă şi moarte, iar medicii încă aveau puterea să facă glume deocheate sau să vorbească despre ce piept mişto are noua stagiară, care scapă tava cu ustensile când cineva ridica tonul la ea. Ah, uite, are şi fund mişto!

Nu este o telenovelă fără sfârşit. Nu este o poveste doar despre medici, stagiari şi asistente. Grey’s Anatomy este o lecţie despre viaţă, dragoste, prietenie şi încredere, despre minciuni, infidelitate şi traume, un serial care reuşeşte să te facă să râzi în primele minute, când personajele tale preferate îşi beau cafeaua de dimineaţă şi se bat pe cazurile mai ciudate, sperând să înveţe mai mult şi să obţină „puncte” în fata şefilor, ca în scena următoare să ai ochii cârpiţi de lacrimi, prilej cu care vei inventa câteva înjurători noi pentru producătoare, care are un simţ macabru al umorului, după ce a participat la cursul gratuit al autorului George R.R.Martin: „Cum să îi faci pe fani să te urască”.

La început, au fost cinci. Cinci stagiari tineri şi ambiţioşi, care voiau să ajungă celebri şi respectaţi, care visau la ziua în care nu vor mai tremura în faţa superiorilor şi care abia aşteptau să audă titlulatura de „doctor” atunci când pacienţii îi întâmpinau înainte de operaţie. Nu sunt prieteni, sunt colegi şi rivali. Nu îşi împărtăşesc secretele, nu îşi povestesc trecutul la un shot de tequila la barul din colţ, un monument istoric pentru serial, pentru că este singurul loc pe care personajele îl frecventează. Doar e aproape de spital. Dar nicio fiinţă umană nu poate să trăiască în singurătate, la nesfârşit. Prieteniile se leagă, chiar dacă mai greu la început, poveştile de dragoste înfloresc în fiecare primăvară, dar la toamnă se ofilesc, încrederea este călcată în picioare, dar din motive nebănuite, iar ura nu îşi face prea des apariţia, pentru că mereu trebuie să înveţi, să te speli, să alergi după doctori şi să tai.

Meredith Grey (Ellen Pompeo) este o tânără rece şi retrasă, sarcastică atunci când simte nevoia să vorbească sau să atragă atenţia asupra ei, uşor bântuită de trecut şi de o relaţie complicată cu o mamă celebră, dar asta nu o face mai puţin atractivă în ochii doctorului Derek Shepard, care are grijă să îi ofere lecţii valoroase atât în timpul programului, cât şi după. Bine, poate şi înainte, dacă sunt în tura de noapte. Nu pot să spun că îmi este simpatică sau dragă. Mer este un personaj complex şi puternic, însă sunt momente în care pare puţin instabilă, ia decizii neaşteptate, fără să îi pese că îi răneşte pe cei care ţin la ea, trece repede dintr-o stare în alta, e mereu pusă pe ceartă şi nu reacţionează prea frumos atunci când e contrazisă. Poate nu este cea mai talentată stagiară, dar are instinct bun. Asta o face specială şi valoroasă. Cu fiecare sezon, devine din ce în ce mai sigură de deciziile pe care le ia, începe să aibă încredere în propriile cunoştinţe, învaţă să zâmbească şi să râdă, reuşeşte să creeze un echilibru fragil în viaţa ei, iar competiţia dintre stagiari se stinge treptat, ocazie cu care ea leagă două prietenii deosebite cu Christina Yang (Sandra Oh) şi Alex Karev (Justin Chambers).

„You know how when you were a little kid and you believed in fairy tales, that fantasy of what your life would be, white dress, prince charming who would carry you away to a castle on a hill. You would lie in bed at night and close your eyes and you had complete and utter faith. Santa Claus, the Tooth Fairy, Prince Charming, they were so close you could taste them, but eventually you grow up, one day you open your eyes and the fairy tale disappears. Most people turn to the things and people they can trust. But the thing is its hard to let go of that fairy tale entirely cause almost everyone has that smallest bit of hope, of faith, that one day they will open their eyes and it will come true.”

Christina este geniul grupului, mereu pregătită să te ironizeze, dacă îi oferi şi cea mai mică şansă. Ea ştie că o să ajungă faimoasă, ştie că este cea mai inteligentă (chiar şi dintre doctori) şi nu se sfieşte să umble pe coridoarele spitalului cu nasul pe sus, pregătită de următoarea provocare. Ştie răspunsul la orice întrebare care îi este pusă. Îţi numeşte simptomele în câteva secunde, îţi depistează boala şi, dacă ai noroc şi e într-o zi bună, îţi spune şi ce tehnici să folosești pe durata operaţiei, ca să câştigi timp şi pacientul să iasă cu o cicatrice mai puţin. La prima vedere, ai crede că nu o interesează ce cred ceilalţi despre ea. Nu are nevoie de prieteni sau de iubit, nu are nevoie de o persoană căreia să îi spună ce o nemulţumeşte sau cu care să împartă o cafea într-o pauză. Poate asta a atras-o la Meredith. E la fel de rece şi de singură, caută izolarea, dar o prietenie adevărată le schimbă (în bine) pe amândouă. Împreună, formează o echipă neobişnuită, dar unită. Şi nu sunt ele împotriva lumii. Nu au secrete una faţă de cealaltă. Îşi spun tot, ceea ce poate să fie puţin deranjant pentru un potenţial prieten, care trebuie să se oprească în timpul partidei de sex ca ele să vorbească la telefon despre cazul pe care îl investighează mâine, la prima oră.

Alex Karev este personajul meu preferat din serial, cu toate că în primul sezon nu puteam să-l suport. Era băiatul rău de cartier, arogant şi nerecunoscător, care credea că le convinge pe colegele lui să-l ajute sau să-l sprijine dacă le zâmbeşte de câteva ori şi le spune ce încântător arată, după ce au fost în tura de noapte şi nu au dormit timp de două zile. Voia să se culce cu Izzie Stevens, stagiara înaltă, blondă şi frumoasă. Voia să doarmă 10 ore pe noapte şi să fie primit cu covorul roşu la intrare. În ochii mei, era un prost şi un incompetent, care a copiat la examenele din colegiu şi a ajuns cu noroc într-un spital de renume, sub îndrumarea celor mai buni specialişti. În timp, mi-am schimbat părerea. În timp, Alex s-a schimbat. Să nu credeţi că a ajuns un cavaler, care nu înjură şi se abţine de la comentarii sarcastice, care nu bea decât cu ocazia sărbătorilor şi ține mereu uşa deschisă pentru doamne. Dar are o evoluţie impresionantă, iar acest aspect este conturat prin prisma relaţiilor pe care le formează cu colegii săi. Acum, este o persoană de nerecunoscut. Este fratele pe care Meredith niciodată nu l-a avut: care îşi face griji pentru ea, care îi oferă umărul atunci când simte nevoie să plângă, care o îmbrăţişează şi în sala de operaţie, dacă asta o face să se simtă mai bine, dar care nu ezită să o înfrunte când greşeşte sau când e pe cale să ia o decizie proastă. E doctorul care se luptă cu îndârjire pentru fiecare caz care pare fără scăpare, care se transformă într-un tată pentru fiecare puşti pe care îl tratează şi pe care trebuie să-l opereze, e bărbatul care ar face orice pentru femeia pe care o iubeşte, care e dispus la orice sacrificu, doar pentru a o ştii în siguranţă şi fericită.

Izzie Stevens este privită cu scepticism din prima clipă în care păşeşte în spital şi este analizată de îndrumătoarea lor, Miranda Bailey. Seamănă cu modelul de pe coperta ultimul număr al revistei Vogue, însă ea vrea să vă demonstreze că nu este doar o tânără frumoasă, care poate să obţină tot ceea ce îşi doreşte printr-un zâmbet strălucitor şi o rochie cu decolteu genoros. Izzie e muncitoare şi plină de energie, curioasă şi îndrăzneaţă, flirtează cu Alex şi îl consideră simpatic, dar ea nu a venit aici ca să se îndrăgostească şi să formeze o familie. Un personaj puţin controversat, care comite multe greşeli, îi răneşte pe cei care ţin la ea şi care îşi asumă riscuri în cele mai nepotrivite momente, Izzie este o tânără sensibilă şi foarte emotivă, care nu pare potrivită pentru meseria aleasă şi care mereu va gândi cu inima, uitând de orice urmă de raţiune atunci când totul se prăbuşeşte în jurul ei.

Să nu uit de George O’Malley, favoritul publicului, al doctorilor şi... al tuturor, dacă mă gândesc bine, mai puţin al meu. George este imaginea băiatului de la ţară, bine crescut şi timid, isteţ şi cu mult potenţial, care este intimidat de colegii săi, care fac glume pe seama lui şi nu-l consideră un rival pe măsură. Chiar şi aşa, este „elevul” iubit şi îndrăgit de „profesori”, care se îndrăgosteşte de Meredith şi abia îşi găseşte cuvintele când se află în preajma ei, dar asta nu îl împiedică să spere că, poate într-o zi, ea nu se va mao uita lung şi galeş la chipeşul doctor Shepard, poreclit McDreamy, care poate să aibă orice femeie îşi doreşte dacă îi surâde şi o întreabă cum o cheamă.

Sunt atât de multe personaje despre care aş vrea să vorbesc, actori care se alătură distribuţiei după câteva sezoane, dar oricum mi-aş formula ideile, voi lăsa un spoiler mic să-mi scape şi nu îmi doresc asta. Dar vă voi prezenta o parte din distribuţie, ca să ştiţi la ce să vă aşteptaţi.

Miranda Bailey (Chandra Wilson) este poreclită Hitler şi este genială. Scundă şi îndesată, cu o privire dură şi un mers sprinten, ea este suma tuturor profesorilor de care te temeai în liceu şi facultate. Te poate distruge cu un singur cuvânt şi va zâmbi mulţumită dacă te va face să plângi.

Derek Shepard (Patrick Dempsey)este prinţul din poveşti, doctorul tânăr, chipeş şi fermecător, care are câteva secrete bine ascunse şi se foloseşte de minciuni nevinovate pentru a nu o face pe Meredith să sufere sau să se distanţeze de el. Un vrăjitor în domeniul neurochirurgiei, un mentor bun şi dedicat, Derek este nevoit să îşi înfrunte trecutul dacă vrea să fie fericit şi să nu îi întoarcă pe toţi împotriva lui.

Callie Torres (Sara Ramirez) este favorita mea numărul doi, foarte aproape de Alex pe podium. O femeie exotică şi interesantă, cu suflet mare, ochi de zână şi glas de sirenă, care dansează cu atâta bucurie în lenjerie intimă (trebuie să vezi singur scenă), încât te face să uiţi de toate grijile care îţi ţineau prizonier optimismul. Suferă mult prea des din dragoste, este unul dintre cele mai puternice personaje, o persoană care luptă pentru ceea ce îşi doreşte şi se autodepăşeşte în tot ceea ce realizează. E magnifică.

Owen Hunt (Kevin McKidd) este doctorul bântuit de război, de imaginile pacienţilor care îi mor în braţe, în timp ce o bombă explodează la câteva sute de metri de adăpost. Violent, închis în sine şi nervos cu toţi cei care îndrăznesc să se apropie de el, singura persoană care are o influență asupra lui este Christina, care este fascinată de îndârjirea şi de talentul de care dă dovadă în sala de operaţie, când devine o parte din echipă şi uită de pacienţii pe care nu a putut să-i salveze.

Mark Sloan (Eric Dane) este McSteamy şi este, de departe, cel mai sexy doctor pe care ţi l-ai putea dori. Favoritul meu numărul trei (da, am o ierarhie bine pusă la punct), Mark este un specialist în chirurgie plastică, cavalerul la care visează toate femeile, acel bărbat bun şi vulcanic, pasional şi şmecher, blajin şi... perfect, cam aşa l-au „desenat” scenariştii, însă trecutul lui cu Derek este un alt mister de rezolvat şi o problemă pe care amândoi trebuie să o înfrunte.

Au existat câteva momente în care nu am vrut să mai urmăresc Grey’s Anatomy. Înţelegeam de ce era comparat cu o telenovelă, eram nemulţumită de evoluţia unor personaje, simţeam că toată acţiunea stă pe loc şi aşteptam să apară ştirea care anunţa că a fost anulat sau că sezonul viitor o să fie ultimul. Asta nu s-a întâmplat. Mă bucur că nu am renunţat la el şi că am trecut peste acele perioade statice (cu care se confruntă majoritatea serialelor, la un moment dat - trebuie să recunoşti).

Grey’s Anatomy este un serial dramatic, în care personajele principale se află într-un pericol mai mare ca eroii din The Walking Dead sau actorii din Game of Thrones. Nu înfruntă armate de walkers şi nu se tem de autorul George R.R.Martin, însă spitalul poate să fie un loc foarte periculos, mai ales când producătoarea este lipsită de inimă şi adoră să îşi facă fanii să plângă.

Onlinehttp://www.vtube.ro/seriale/greys-anatomy-2005/