Sărci

Teibale și demonul ei

27 Aprilie 2015 ⋅

„Singurii demoni cu care trebuie să luptăm sunt cei dinlăuntrul nostru.”
Mahatma Gandhi

 

Se spune că cei mai greu de înfrânt demoni sunt cei din interiorul nostru. Și poate nu degeaba se spune acest lucru. Piesa de teatru Teibale și demonul ei ne oferă o perspectiva modernă, dar profundă și plină de înțelesuri asupra acestei vorbe.

Acțiunea se petrece într-un orășel polonez numit Frampol, spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Teibale (interpretată fără de cusur de către Alexandra Fasolă), o femeie atrăgătoare și cu mulți pretendenți, este înconjurată de tradiții crude și de convenții nemiloase. Pe lângă limitările care îi sunt impuse din exterior, de la societate prin prejudecățile și tabuurile sale, în piesă apar și alte limitări care vin din interiorul personajului, căci aceasta ne dezvăluie o explozie de trăiri tumultoase și o mentalitate în care superstițiile își fac ușor loc.

Deși titlul piesei poate trimite cu gândul mai mult la genul horror, totuși e de precizat că singurul lucru horror este ce se poate ascunde în interiorul nostru. Urmărind acest aspect, Teibale și demonul ei este o piesă ce se face remarcată mai ales prin povestea dramatică ce reunește atât spiritualitatea, cât și sexualitatea inerentă ființei umane.

Din acest punct de vedere, ființa umană, care ia naștere prin intermediul personajului principal, este prezentată ca un întreg. Ea nu are doar o parte bună, luminoasă, spirituală, ci și o parte ascunsă, sexuală.

Viziunea modernă își face simțită prezența pe tot parcursul piesei, însă aceasta e completată frumos și neașteptat cu elemente vechi, reprezentate mai ales prin tabuuri și constrângeri sociale.

Teibale și demonul ei nu este o piesă chiar ușor de digerat. Aceasta le spune lucrurilor pe nume și îți necesită toată atenția pentru a vedea și ceea ce se transmite pe lângă acțiunea de la suprafață.

Această viziune modernă asupra ființei umane prinde glas prin interpretarea actorilor. Acești oameni pun atâta dedicație în ceea ce fac, încât un singur spectator se poate surprinde împărtășind emoțiile personajului și schimbându-și starea după cum se schimbă acțiunea.

Piesa, deși dramatică, are grijă să picure pe ici, pe colo, câte un moment comic ce sparge intensitatea și oferă o mică pauză până la următorul moment intens.

Pentru mine această oră (și 20 de minute) a fost una deosebit de plăcută ce mă face să vă îndemn să vă închideți puțin laptop-urile, să vă lăsați toate grijile deoparte și să mergeți la teatru.

 

Autor: Isaac Bashevis Singer & Eve Friedman

Regia: Szabó K. István

Asistent regie: Andrei Munteanu

Scenografia: Bianca Imelda Jeremias

Costume: Ioana Paschca

Muzica: Horváth Károly

Coregrafia: Tünde Baczó

Distribuție:

Teibale: Alexandra Fasolă
Alchonon: Mircea Dragoman / Mircea Drîmbăreanu
Ghenendl: Geni Brenda
Menașa: Veaceslav Grosu
Rabinul: Cornel Ciupercescu
Șameș 1: Viorel Manole
Șameș 2: Nicolae Botezatu