Arhivista Wasp · Nicole Kornher-Stace

Cărți CărțiFX Foxisme Recenzii
Comandă
8

Grozav

Arhivista Wasp · Nicole Kornher-Stace
Arhivista Wasp · Nicole Kornher-Stace

Sarcina lui Wasp e simplă. Să vâneze stafii. Și în fiecare an trebuie să lupte ca să rămână Arhivista. Singură și disperată, face o înțelegere cu stafia unui supersoldat. Va merge cu el în lumea lui subpământeană pentru a căuta stafia demult pierdută a partenerei sale, iar în schimb va afla mai multe decât orice Arhivistă dinaintea ei despre lumea lui preapocaliptică. Și sunt multe lucruri de știut. În definitiv, Arhivistele sunt însemnate dinainte de naștere, menite să facă munca sacră a unei zeițe. Sunt alese. Sunt speciale. Sau cel puțin așa li se spune de patru sute de ani.

Arhivista Wasp se teme că nu ea este cea aleasă, că nu va supraviețui călătoriei în lumea subpământeană, că viața violentă de care a scăpat era poate mai bună decât locul spre care se îndreaptă.

Dar nu există decât o singură modalitate de a afla.

Goodreads: 3.73

„Eu sunt Arhivista. Trimisul, ambasadorul și întruparea pe pământ al lui Catchkeep. Oasele și stelele. Ei sunt trupul meu; trupul și oasele mele sunt stelele Ei. Eu sunt Ea, cea care te poartă, Ea, cea care te sprijină. Ea, cea la care se întoarce țărâna ta. Ai trăit bine. Ai murit bine. Te eliberez. Nu-mi bântui calea.”

Am nevoie de un sequel. M-aș mulțumi și cu o nuvelă de 100 de pagini, câteva capitole scrise pe blogul autoarei, promisiunea unui alt roman sau un fanart misterios, care să mențină flacăra speranței vie, pentru că refuz să cred că asta a fost tot.

Când am început să citesc Arhivista Wasp, nu am avut așteptări foarte mari. Intuiam câteva clișee din sinopsis: o aventură scurtă și intrigantă, dar slab dezvoltată, o poveste de dragoste grăbită, personaje secundare ușor de uitat și un deznodământ nesatisfăcător, care mă va îndemna să uit romanul și să-l ascund în bibliotecă.

Mă bucur atât de mult că m-am înșelat.

După ce citești foarte multe distopii, e imposibil să nu remarci câteva asemănări, acele clișee care par a se repeta la nesfârșit, dar pe care ajungi să le ignori, pentru că te lași fermecat de stilul autorului, de personaje și de atmosfera apăsătoare în care este „înfășurată” acțiunea. Față de alți autori, Nicole Kornher – Stace m-a impresionat prin naturalețea cu care a întors spatele clișeelor, mergând pe originalitate, pe un scenariu apocaliptic diferit față de tot ce am citit până acum, fără să se folosească de relația dintre protagoniști pentru a ne distrage de la misterele universului nou creat.

Ai putea să trăiești în prezent fără să îți cunoști trecutul?

Înconjurat de praf și pulbere, copleșit de mii de întrebări, întrebări pe care cei din jurul tău le ignoră sau le resping, de teama răspunsurilor pe care le-ar putea primi?

Într-o casă modestă, aproape sărăcăcioasă, unde vântul bate nemilos prin geamuri, anunțând venirea iernii, Wasp se uită cu neîncredere la recipientele cu stafii pe care trebuie să le distrugă. Ea este Arhivista. În fiecare an, trebuie să lupte împotriva novicelor care vor să-i ia locul, să participe într-o înfruntare pe viață și pe moarte, la finalul căreia primește părul adversarelor, un simbol păgân și înfiorător, pe care trebuie să-l poarte zi și noapte, pentru a le aminti tuturor cine este și de ce este capabilă.

„- Urăște-le, dacă asta te ajută. Urăște-mă pe mine. Urăște pe toată lumea din oraș și fiecare stafie din afara orașului. Dar ți s-au încredințat uneltele cu care să-ți faci treaba, și o s-o faci. Nu ți se cere prea mult. Prinde stafii. Fă însemnări despre ele. Trimite-i-le lui Catchkeep. În schimb, ai un acoperiș sigur deasupra capului. Nu-ți rupi spinarea în ture la fiert apa sau la săpat în grădini. Ești de neatins pentru toți din orașul ăsta, care n-ar vrea decât să înfigă un cuțit în tine și să te lase pradă urșilor. E chiar așa de îngrozitor?”

Arhivestele sunt alese de către zeița Catchkeep, ocrotitoarea lor, dinainte de naștere. Însemnate pe obraz, având o cicatrice care le oferă putere și prestigiu, ele sunt invidiate, admirate și temute de către orășeni, care renunță la tot ce au mai drag pentru a duce ofrande la templul zeiței sau în fața casei lui Wasp, mulțumindu-i astfel pentru protecție și curajul arătat în lupta contra stafiilor.

Față de alte Arhiviste, care nu au ezitat să își omoare cu sânge rece adversarele sau să se bucure de cadourile primite, Wasp este nemulțumită de viața pe care o are. Mi s-a părut mereu tristă și melancolică, singură, doar cu însemnările ei neclare, care nu o ajută să înțeleagă ce s-a întâmplat în trecut, de ce lumea a fost distrusă și s-a ajuns în acest stadiu, în care oamenii sunt violenți, cruzi și egoiști, în care răul are câștig de cauză, iar orice semn de bunătate este privit drept o slăbiciune nepermisă.

„Fuseseră Arhiviste, înaintea ei, cărora le plăcea să distrugă stafii. Se putea foarte bine să mai existe alta și după ce ea va fi murit. Wasp nu era una dintre ele. Era ceva legat de felul cum majoritatea stafiilor nu păreau să vrea niciodată să stea liniștite în timpul ritualului, ci tot încercau să se târască afară din cerc și să se ducă înapoi în locul de unde apăruseră din senin în lumea celor vii, cum se zbăteau ca peștii pe uscat să scape de legăturile de sare. În povești, toate se duceau bucuroase la Catchkeep, dar ce vedea ea nu prea putea fi considerat bucurie.”

Curiozitatea lui Wasp nu are astâmpăr, dar, din păcate, stafiile nu îi oferă răspunsurile mult dorite. Fie că ele bântuie casa brutarului sau sunt legate de locul în care au murit, Arhivista trebuie să le prindă, să le atragă cu o bucată de sare, urmând să le întemnițeze într-un recipient special creat, care să le servească drept „casă” până își finalizează cercetările.

„Violența cu care le atrăgea sarea încă o mai făcea să tresară. Însemnările de teren spuneau că este din cauză că le amintea de fostul lor trup. Pentru ele, însemna sarea transpirației, a lacrimilor, a sângelui. Le atrăgea pentru că le făcea să-și aducă aminte cum era când fuseseră în viață, le făcea să fie înfometate după tot ce pierduseră.”

Însă norocul nu este de partea ei, iar stafiile nu o pot ajuta. Ele nu-și amintesc cine au fost, de ce au murit sau ce s-a întâmplat în urmă cu sute de ani, când lumea a fost distrusă. Cum ar putea ele să o ajute pe Wasp, când propriul lor nume este un mister pentru ele? Când nu recunosc cele mai simple dintre obiecte, la ce sunt necesare sau cum pot să fie folosite?

Zi de zi, speranțele lui Wasp scad. S-a obișnuit cu viața monotonă pe care o are, cu răspunderea care îi apasă umerii. Și îi e rușine. De ce trebuie să facă pentru a-și menține statutul de Arhivistă, de ura pe care novicele o îndreaptă asupra ei, așteptând următorul an, următoarea competiție. Wasp e tentată să fugă, însă știe că o să fie prinsă. Trupul ei își amintește ce a pățit ultima oară și nu vrea să repete experiența. Se află la mila preotului lui Catchkeep, un bărbat nemilos și arogant, care găsește o plăcere aproape bolnavă în înfruntările dintre el și Wasp.

Știe că el deține toate avantajele și că ar putea să își pună copoii să o rănească, până când ea avea să-l implore să se oprească. Puterea pe care o deține îl transformă într-un antagonist demn de disprețul cititorului, un individ dezgustător și lipsit de scrupule, pe care l-am detestat de la prima „întâlnire”, când am realizat cât de mult iubește moartea și tortura.

Într-o zi, norocul lui Wasp se schimbă. Întâlnește o stafie puternică, care o poate ajuta să descopere tainele trecutului și să o salveze din ghearele preotului, cu o singură condiție: trebuie să găsească o altă stafie.

„- Am venit la tine, zise stafia, pentru că există o stafie pe care trebuie s-o găsesc și am nevoie de ajutorul unui vânător de stafii ca să fac asta. Pentru că morții vorbesc de bine despre tine. Găsește fata cu un cuțit la brâu și cu cicatrice pe față, mi-au spus. E altfel decât fetele de dinaintea ei, chiar dacă și ele purtau același cuțit și aveau aceleași cicatrice. Îi ajută pe morți când poate, chiar și când cei vii o pedepsesc pentru asta. Probabil că n-o să vrea să fie găsită. Dar merită găsită.”

Personajele masculine nu primesc un nume sau o identitate, un aspect fascinant al romanului, care nu necesită o explicație sau o argumentare, dar care te intrigă până la final, când descoperi intențiile ascunse ale autoarei și simbolistica elegantă cu care le-a încheiat rolul în poveste.

Wasp este înfricoșată de iluzia libertății și nu știe cât de sinceră ar trebui să fie. Nu a mai căutat vreodată o stafie. Ea apare atunci când este chemată, le prinde, vorbește cu ele, apoi le eliberează, dacă poate evita uciderea lor și o nouă pedeapsă din partea preotului lui Catchkeep. E corect să mintă pentru a obține ceea ce își dorește?

Alianța dintre stafie și Arhivistă este neobișnuită. Pe de-o parte, ai o tânără obosită și neîncrezătoare, care vrea să fie normală și să învețe, în loc să trăiască în obscuritate, în limitele impuse de o societate instabilă și abuzivă, iar de cealaltă parte ai un soldat cu abilități extraordinare, rece, distant și uneori nemilos, care ucide cu o precizie înspăimântătoare și evită adevărul, pentru ca Wasp să nu îi întoarcă spatele sau să se întoarcă împotriva lui.

Dacă vă așteptați la o poveste de dragoste interzisă și imposibilă, (nu) îmi pare rău că vă dezamăgesc. Legătura dintre Wasp și stafie este foarte complicată. Sunt obișnuiți să vadă în celălalt un dușman, nu un aliat, motiv pentru care se ascund în spatele secretelor și evită discuțiile personale. Dar când pășesc împreună în lumea subpământeană a stafiilor, unde Wasp își amintește propriul nume, iar soldatul este nevoit să își înfrunte trecutul, să își amintească piesele lipsă din puzzle, încrederea înlocuiește nesiguranța și devii martorul unei prietenii speciale, în care niciunul nu este judecat pentru păcatele sale, doar iertat și salvat.

„- Știi ce înseamnă să fii mort?

– Nu chiar, dar am o presimțire că ești pe cale…

– Când încerci să-ți amintești ceva ce ți-a ieșit din minte, spuse el, și nu poți, dar știi că, până la urmă, dacă nu te mai gândești la asta, dacă te uiți în altă parte, o să iasă la suprafață, și o să-ți aduci aminte. Atâta doar că nu se întâmplă și, după o vreme, îți dai seama că locul ăsta ți-a smuls deja jumătate dintre lucrurile pe care le știai, iar jumătatea pe care ți-o mai aduci aminte te face să-ți pui întrebări despre jumătatea pe care ai pierdut-o. Și rămâi poate cu una sau două relicve de care să te agăți.”

Lumea subpământeană a stafiilor este uimitoare. Abstractă. Sinistră. Lipsită de logică. Un carusel abrupt, în care nu te poți agăța de mânere sau de centura de siguranță pentru a-ți atenua căderea. Încrucișată cu amintirile încețoșate ale soldatului, care își caută cu disperare colega de mult pierdută, religia este dezmembrată, evoluția devine o personalitate malefică și intruzivă, iar puterea capătă proporții nebănuite, ucigându-i pe cei mult prea slabi pentru a înfrunta o lume nouă, dominată de reforme și de promisiuni înșelătoare.

Arhivista Wasp este o distopie îndrăzneață și inovatoare, scrisă într-un ritm alert, cu o poveste ingenioasă și originală, în care cititorii sunt invitați să pornească într-o aventură uneori violentă și nemiloasă, alături de două personaje curajoase, pierdute în spațiu și timp, legate de prietenie, nu de iubire, care nu se vor opri până când nu vor căpăta ceea ce își doresc, indiferent de prețul pe care trebuie să-l plătească.

Mulțumesc Grupului Editorial Corint  pentru roman!

8

Grozav

Împrăștiată, dar creativă, cu nasul în cărți și mereu pe fugă. Încăpățânată și cu un doctorat în Sarcasm. Dușmanul declarat al somnului. Cinefilă de mică, cu căștile în urechi oriunde merge, imaginația o îndeamnă să viseze în cele mai (ne)potrivite momente.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Lost Password

Show Buttons
Hide Buttons

Powered by watch naruto shippuden watch one piece watch one punch man online

Download by Wordpress Nulled Themes Keepvid youtube downloader