7 lucruri pe care trebuie să le ştii despre filmul Zi după zi
Lansat în luna iubirii, filmul Zi după zi este cu siguranţă ecranizarea pe care trebuie să o vedeţi alături de o persoană dragă sau împreună cu cele mai bune prietene. Până ajungeţi la cinema însă, vă sporim curiozitatea cu câteva lucruri interesante pe care trebuie să le aflaţi despre producţie şi despre actori.a
Filmul Every Day/Zi după zi este distribuit de Forum Film România şi rulează deja la cinema.
- Întreaga peliculă a fost filmată în locaţii reale, în şcoli şi case adevărate, pentru ca totul să fie cât mai autentic.
- David Levithan este autorul multor romane de succes. Pe lângă Every Day/Zi după zi, el a mai scris multe bestsellere, ca Another Day şi Boy Meets Boy. Sequelul pentru cartea Every Day, intitulat Someday, va apărea în luna septembrie.
- În ultima săptămână de filmări, actorii au stat tot timpul la liceu şi au descoperit o cameră destinată orelor de muzica, în care se aflau un pian şi alte instrumente. În pauza de masă, actorii au cântat şi au dansat, pornind o mică petrecere spontană.
- Atunci când Owen Teague (Alexander / „A”) a început filmările pentru producţie, el şi Angourie Rice (Rhiannon) au trebuit să filmeze cele mai emoţionante şi intime scene în primele zile în care s-au cunoscut.
- „A” este interpretat de 15 actori diferiţi. Mulţi dintre tinerii care joacă acest rol interpretează simultan şi un personaj în viaţa lui Rhiannon.
- Garderoba lui Rhiannon este foarte conservatoare şi simplă la început, însă pe parcursul filmului, când relaţia sa cu „A” se dezvoltă, şi hainele sale se schimbă, abordând un stil mai sofisticat şi jucăuş.
- Picturile pe care le creează tatăl lui Rhiannon ca formă de terapie au fost realizate de un artist local. Ele reprezintă starea mentală a lui Nick, dar sunt şi o metaforă frumoasă despre capacitatea lui „A” de a aprecia nuanţele şi particularităţile fiecărei persoane.
Toxic · Dans la brume · Just a Breath Away (2018)
Am să recunosc (încă) de la început: am o slăbiciune pentru filmele franțuzești. Au o cinematografie aparte, care reușește să atingă aceleași teme ca și Hollywood-ul, dar rezultatul este un film cu un feeling total diferit. Toxic intră exact în categoria aceasta. Cumva, întotdeauna mi s-a părut că americanii depersonalizează într-un anumit mod filmele despre calamități sau poate am ajuns noi desen...[Read More]
The Goldfinch: Iluzia Libertății (2019)
„Prins” între dorința de a fi imortalizat drept un film de artă și necesitatea integrării în sfera filmelor de Hollywood, The Goldfinch: Iluzia Libertății, ecranizarea romanului bestseller Sticletele, care a câștigat premiul Pulitzer și medalia de excelență Andrew Carnegie pentru ficțiune, este o producție „imortalizată” printr-o distribuție impresionantă și o cinematografie excepțională, ce nu re...[Read More]
Blestemul femeii care plânge (2019) · The Curse of La Llorona
Filmele horror bune sunt pe cale de dispariție. Prinși între sequel-uri (nedorite) și reboot-uri, nu știu cât de curând vom avea oportunitatea să vedem o producție diferită și originală, o poveste care nu trebuie să depindă de jump scares sau de un final șocant, și de cele mai multe ori lipsit de logică, ca să nu simți că ți-ai pierdut aproape două ore din viață. Blestemul femeii care plânge putea...[Read More]
Tomb Raider: Începutul (2018)
Trebuie să încep acest review al noului film Tomb Raider prin a spune că sunt fată și că îmi plac jocurile video. Lara Croft a avut și va avea pentru eternitate un loc cât se poate de special în inima mea. E plăcut să poți vedea o prezență feminină puternică într-un mediu de obicei masculinizat. Pe când băieții de peste tot l-au avut ca exemplu de aventurier pe Indiana Jones, noi fetele am avut-o ...[Read More]