Editura Nemira lansează marți, 16 ianuarie, de la ora 19.00, cartea Arme matematice de distrugere, de Cathy O’Neil – Bestseller New York Times și nominalizată la National Book Award – apărută în colecția Anticipația de popularizare a științei. Evenimentul are loc la Seneca AntiCafe (strada Arhitect Ion Mincu, nr.1).
Vorbesc despre big data, algoritmi și alte teme din carte: Cristina Bazavan, jurnalist cultural, Alexandru Negrea, specialist marketing și comunicare în Social Media și Bogdan Manolea, din partea Asociației pentru Tehnologie și Internet.
Cathy O Neil, fostă jurnalistă la Wall Street Journal, avertizează că modelele matematice care ne organizează viețile (școlile la care mergem, împrumuturile la bancă, asigurările) sunt opace, nereglementate și incontestabile, chiar dacă greșesc. Și, ce e mai rău, ele hrănesc discriminarea, într-un „cocktail toxic pentru democrație”. Autoarea folosește câteva exemple de algoritmi și anecdote din viața de zi cu zi, adresându-se cititorilor fără formație în științe exacte și ilustrând alunecările etice și morale ale unui sistem automatizat.
Într-o epocă în care cele mai multe aspecte ale vieților noastre cad sub incidența datelor analizate automat, e necesar să le înțelegem mecanismele și să chestionăm modelele. Descoperiți latura întunecată a Big Data!
„Este un manual pentru cetățeanul secolului al XXI-lea și reușește exact acolo unde Big Data eșuează – este accesibil, critic, relevant și cu un aer de urgență și necesitate.” Financial Times
Parteneri: RockFm și Scena9.
Am terminat romanul în urmă cu două zile și încă nu am putut să mă apuc de altă carte. Probabil că tu nu o să mai ai încredere în mine, ca bookaholic și „critic”, dacă îți spun că am descoperit o altă serie fascinantă, care mi-a întrecut toate așteptările, care m-a făcut să mă simt vie, energică și plină de viață, doar pentru ca la final să fiu abandonată de către autoare, epuizată și tristă, numă...[Read More]
„- Ascultă-mă un minut. Nu pun mâna pe tine. Vreau doar să-ți spun că îmi pare rău. – Minunat. Acum vrei, te rog, să mă lași în pace?” Fugim de mediocritate și de eșec, de semnificația imperturbabilă a cuvântului „banal”, care, odată ce îți este anexat, se lipește de tine, ca o a doua piele, de parcă așa ar putea să-ți consolideze statutul în societate, fără nicio șansă la redresare sau schi...[Read More]
„- Ce ușor aș mai duce-o dac-aş fi singur.” John Steinbeck nu a scris romane. John Steinbeck a scris capodopere. La răsărit de Eden şi Fructele mâniei vor ocupa întotdeauna un loc special în biblioteca mea, mulţumită părinţilor mei, care întotdeauna au ştiut ce şi când să îmi recomande. M-au ajutat să descopăr bucuria, plăcerea lecturii, conştienţi de preţul pe care urma să-l plătesc. Nu mă refer ...[Read More]
„- De ce scriem ficțiune? întrebă profesoara Piper. Cath se uită în jos, în caiet. Ca să dispar.” Pentru cei care nu sunt familiarizați cu termenul defangirl, internetul nu este (tocmai) blând în explicaţii: o persoană obsedată de un film, de un serial, de o carte, de un artist, un stalker începător, ce are reacţii puternice, uneori nesănătoase, prin care îşi împărtăşeşte entuziasmul şi nerăbdarea...[Read More]