Competiția Cinepolitica 2018 – corupție, jihadism, negocieri istorice și povești despre supraviețuire în Berlinul nazist
Competiția celei de-a șaptea ediții a Festivalului Internațional de Film Cinepolitica (18 – 22 aprilie, București) reunește cele mai noi și premiate filme cu temă politică, de la propunerea Bulgariei la Oscar până la Marele Premiu al Juriului pentru documentar la Sundance.
Corupție în Balcani, jihadism transmis din tată-n fiu, negocieri istorice și supraviețuirea în Berlinul nazist sunt temele abordate în patru din cele șapte filme din competiția Cinepolitica.
“Gloria” / “Glory”, filmul tandemului bulgar Kristina Grozeva și Petar Valchanov, multipremiat la festivaluri de film importante din Europa, precum Locarno sau TIFF, este o parabolă socială ce explorează corupția, diferențele de clasă și prăpastia dintre zonele urbane și cele rurale din Bulgaria contemporană.
Asemănat de publicația britanică The Guardian cu naturalismul pesimist al cinemaului românesc și apreciat pentru montajul de tip documentar, “Gloria”, un film inspirat dintr-un caz real prezentat de presa bulgară, ne arată cum un muncitor bâlbâit și binevoitor ajunge peste noapte victima sistemului corupt din țara vecină. Filmul a fost propunerea Bulgariei la Oscar în 2018.
Courtesy of Sundance Institute.’
Câștigător al Marele Premiu al Juriului la Sundance, “Of Fathers and Sons”, documentarul regizorului sirian de origine kurdă Talal Derki, ne face părtași într-un mod brutal la intimitatea unei familii de fundamentaliști islamici. Văzut de The Hollywod Reporter drept “o privire intimă asupra răspândirii jihadismului radical” și lipsit total de apariții feminine, “Of Fathers and Sons” urmărește drama copiilor ale căror povești de noapte bună sunt povești cu martiri ai războiului contra forțelor lui Assad.
Tot din selecția Sundance 2018 vine și “The Oslo Diaries”, documentar regizat de Mor Loushy și Daniel Sivan, care ne prezintă culisele acordului de pace istoric dintre Israel și Palestina, semnat în 1992, în secret, la Oslo. Filmul, deja achiziționat de HBO, abundă în înregistrări de arhivă, imagini care nu au mai fost difuzate, reconstituiri și interviuri cu oameni cheie ai acelor vremuri, cum ar fi președintele Shimon Peres.
“The Invisibles”, o docu-drama germană regizată de Claus Raefle și filmată Joerg Widmer, care a semnat imaginea și pentru “Pina” și “Tree of Life”, ne spune povestea a patru tineri evrei care au supraviețuit în Berlinul nazist utilizând identități false. Dramatizarea poveștile celor patru subiecți face din “The Invisbles” un hibrid de documentar și dramă elaborată.
***
Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internațional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte). Evenimentul este finanțat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).
Ne găsiți pe: www.cinepolitica.ro
Facebook: http://www.facebook.com/cinepolitica.filmfestival
Atomic Blonde · Agenta sub acoperire (2017)
”I chose this life. And someday… is going to get me killed. But not today!” Trebuie să fiu sinceră. Am vrut să văd filmul doar pentru că apare James McAvoy și mi-am zis că nu-l pot rata. M-am îndrăgostit pur și simplu de felul în care joacă și de cât de bine se transpune în personaje. E un cameleon camuflat în homo sapiens! L-am văzut prima oară în filmul X-Men (X: First Class), după care am urmăr...[Read More]
Truth or Dare · Adevăr sau Provocare (2018)
Filmele de groază contemporane au o misiune complicată. Majoritatea celor care aleg să se uite la unul nu se află la primul lor rodeo. Și este destul de greu să iei aceeași idee de bază (speriatul oamenilor) și să o ecranizezi din nou și din nou, fără a fi repetitivă, ușor de anticipat și, cel mai important, plictisitoare. Să faci un film de groază despre adolescenți care se joacă adevăr sau provo...[Read More]
Bohemian Rhapsody (2018) · Roger, there’s only room in this band for one hysterical queen.
Artist. Erou. Legendă. Freddie Mercury. Știu că e greșit, dar, de fiecare dată când ascult Queen, mă gândesc doar la el. Îi ignor pe Brian May, Roger Taylor și John Deacon, iar ochii mei îl urmăresc pe vocalist, care mai are puțin și își dă sufletul pe scenă. Trăiește fiecare melodie, fiecare notă muzicală. Dansează, gesticulează și zâmbește când își vede fanii fericiți, zeci, sute, mii de oameni ...[Read More]
Dumbo (2019) · We’re all family here, no matter how small.
Circul „trăiește” prin zâmbete forțate, trucuri și iluzii. Ești hipnotizat de lumini strălucitoare și culori stridente, de artiști, clarvăzători, saltimbanci și acrobați care execută la nesfârșit același număr, dornici de ceva nou, senzațional și șocant, pentru a întrerupe monotonia. Spectacolul nu se încheie când cortina alunecă pe scenă sau când băncile sunt eliberate de murmurul mulțimii. Spect...[Read More]