„Nu pot să mă deplasez cu mașini blindate. Un episcop este un pastor, un părinte. Din acest motiv am spus, încă de la început, că voi călători numai dacă îmi va fi întotdeauna posibil contactul cu persoanele.“ – Francisc
Un extraordinar jurnal, de la fața locului, de-a lungul miilor de drumuri ale speranței noastre.
După ce l-a intervievat pe Papa Francisc pentru cartea Numele lui Dumnezeu este Milostivirea, publicată în întreaga lume, jurnalistul de la Vatican Andrea Tornielli – care a însoțit toate vizitele apostolice în avionul papal – a ales să relateze marile teme și gesturi ale acestui pontificat prin intermediul deplasărilor în Italia, Brazilia, Cuba, Statele Unite, Africa, Asia, dar și Lesbos, Sarajevo, Lund…
Teritorii captivante și orașe emblematice, locuri complexe și populații eterogene, unde Papa a denunțat cu fermitate narcotraficul, vânzarea de arme, corupția și a definit ca tragedie umanitară problema migrațiilor dinspre Sud spre Nord. Un Papă pelerin al păcii, dar și un profet incomod, care invită Bisericile locale să fie din nou aproape de zonele marginale ale societății.
Fără să omită episoade inedite și delicioase din culisele zborurilor papale, Tornielli se oprește asupra unor întâlniri semnificative: de la Obama la Fidel Castro, de la Bartolomeu I la Patriarhul rus Kiril, de la Abu Mazen la Shimon Peres.
În dialogul exclusiv cu jurnalistul de la Vatican, Papa amintește anecdote publice și private din zborurile intercontinentale și explică refuzul categoric de a se supune regulilor rigide de securitate când îmbrățișează mulțimile.
ANDREA TORNIELLI – Jurnalist la Vatican și al cotidianului La Stampa, responsabil al site-ului web Vatican Insider, colaborează cu diverse reviste italiene și internaționale. L-a intervievat pe Papa Francisc pentru cartea Numele lui Dumnezeu este Milostivirea și este autorul a numeroase alte publicații, dintre care amintim prima biografie a Pontifului, Francesco. Insieme, tradusă în 16 limbi, și volumul Papa Francesco. Questa economia uccide, tradusă în 9 limbi.
Un concept care pare greu de înțeles în abundența de libertăți în care trăim noi, dar care este la fel de abstract în absența lui. Libertatea să ce? Libertatea de a te expune restului societății e o libertate cu adevărat? Libertatea de a-ți fi încălcată libertatea de către alții este tot o libertate? Libertatea de a-ți fi frică de libertatea altora, libertatea de a-ți ascunde cu grijă libertatea c...[Read More]
„- Ascultă-mă un minut. Nu pun mâna pe tine. Vreau doar să-ți spun că îmi pare rău. – Minunat. Acum vrei, te rog, să mă lași în pace?” Fugim de mediocritate și de eșec, de semnificația imperturbabilă a cuvântului „banal”, care, odată ce îți este anexat, se lipește de tine, ca o a doua piele, de parcă așa ar putea să-ți consolideze statutul în societate, fără nicio șansă la redresare sau schi...[Read More]
Pe o stradă întunecată, aflată la câteva minute distanță de o pădure la fel de tenebroasă, locuiește Ted. Când nu-și înregistrează rețetele ciudate sau nu se gândește cum să-și răsfețe fiica, adesea irascibilă și plină de un venin greu de înțeles, se duce la omul-gândac, se întreabă dacă pisica lui este homosexuală (cuvintele lui, nu ale mele) și îi privește cu neîncredere pe vecini, conșient de z...[Read More]
„Mhe verutja. Încrede-te în mine ca şi cum sufletul meu ar fi al tău.” Anul trecut, prin iunie, aveam 57 de serii începute. Am încercat să le finalizez, să-mi impun o listă de to-read, pe care să o şi respect (de data aceasta). Din păcate, am lăsat romanele nesupravegheate, iar ele au profitat de această „scăpare” şi s-au înmulţit. Au invadat (aproape) fiecare cameră. Au format un zid în faţa tele...[Read More]