Întâlnire cu Rita și Kaos Moon la București
Editura Herg Benet și Epic Bar vă așteaptă cu drag sâmbătă, 17 martie, de la ora 17.30, la o întâlnire cu romanul Celelalte Scrisori către Rita, de Kaos Moon (pseudonim al scriitorului Ștefan Caraman).
Evenimentul va avea loc la Epic Bar, Strada Colței nr. 50, București.
Invitați: Alexandru Voicescu și Cristina Nemerovschi.
***
„Atâta onestitate și atâta umor pot pune bazele unei noi civilizații…“
— Daniela Costiana —
„Kaos Moon e acel frumos nonșalant care te face să mergi în pielea goală prin oraș, fără să-ți fie rușine! Scrie ca și cum face sex și face sex precum scrie…“
— Fred Schonfeld —
„Îți mulțumesc din tot sufletul pentru starea de bine pe care o am atunci când îți citesc cărțile!“
— Denisa Victoria —
„Nu știu, bro’, aș putea spune că Scrisorile către Rita sunt atât de bune, încât ajung la timp chiar și cu poșta română.“
— Valetul de Treflă —
„Dacă nu ar exista Scrisorile lui Eminescu, în mod sigur Scrisori către Rita ar fi materie obligatorie pentru bac.“
— Costel Zaharia —
„O mizerie intelectuală sine qua non… oxigenul din aer, apa izvorând din pământ, sticla de votcă și Rita din Scrisori.“
— Liviu Fenoghen —
***
„Draga mea. Azi am înnoptat într-un hotel prost din București. Nu știi cât de mult îmi lipsești. Îmi vine să mă urc pe pereți. Îmi vine să mă arunc de la fereastră. Îmi vine să mănânc fără să mă opresc. Am luat tot din minibarul ăstora și nu m-am săturat. O să mă apuc să le mănânc perdelele, patul, tabloul de pe perete, televizorul și, când o să termin tot, o să mă mănânc și pe mine. O să încep cu picioarele, bazinul, sexul, pieptul, mâna stângă, o să las la urmă mâna asta dreaptă, până va scrie ultimul cuvant, și acela să fie adio.”
***
„Cu ce te ocupi, Ștefan?”
„Adun povești, apoi le înghesui în cărți pretinzând că interesează pe cineva.”
„Scriitor?”
„Scriitor.”
„Ce frumos…”
„Nu e frumos, e enervant, frustrant și umilitor.”
„De ce spui asta?”
„Pentru că îmi permit.” Ștefan izbucni în ras. „Iartă-mă, mă jucam. Da, poate fi și frumos să scrii, ai dreptate. Tu?”
„Eu?”
„Cu ce te ocupi, Tinna?”
„Adun povești, apoi le înghesui în propria mea persoană și le recit pretinzând că interesează pe cineva.”
„Actor?”
„Actor.”
„Ce frumos…”
„Nu e frumos, e enervant, frustrant și umilitor.”
„De ce spui asta?”
„Cui i-ar plăcea să se risipească între atâtea vieți încât la un moment dat să nu-și mai amintească faptul că are și el una?”
O lume se destramă (The African Trilogy #1) · Chinua Achebe
Strămoșii au pus bazele celor nouă sate ale Umuofiei cu mult timp în urmă. De atunci, clanul și-a construit o întreagă civilizație proprie, sub supravegherea zeilor și strămoșilor deopotrivă, pe care nu i-a uitat. Deși asemănătoare cu cele ale altor clanuri din tribul Ibo, modul de viață, legendele și tradițiile clanului sunt unice în felul lor. Viața clanului se învârte în jurul recoltei și al mi...[Read More]
Casa strâmbă · Agatha Christie · „Săvârșirea unei crime îți impune o stare de adâncă singurătate.”
„Și trăiau cu toții într-o casă mică și strâmbă.” Grinzi oblice. Structură de lemn. Holuri spațioase. Lemn de stejar bine lustruit. Alamă strălucitoare. Lambriuri de un albastru pal. Și mobilă înzorzonată cu brocarturi. Pășește cu încredere în Casa strâmbă, sanctuarul familiei Leonides și un roman scris din „plăcere pură” de Agatha Christie, care se întoarce cu vinovăție la „origini”, la seringă ș...[Read More]
Dracula · Bram Stoker · „Care dintre noi nu începe un nou calcul, cu fiecare zi a vieții?”
„Intră de bunăvoie, pleacă precum ți-o fi voia și lasă aici puțin din fericirea ce-o aduci.” Așa te întâmpină Contele Dracula la poarta reședinței sale din inima Carpaților, un castel vast și căzut în ruină, unde drumurile întunecoase se opresc în dreptul arcadelor boltite, iar sculpturile distruse îți șoptesc despre sacrificii, superstiții și demoni care escaladează ziduri de piatră în miez de no...[Read More]
Luna ucigașă (Vise întunecate #1) · N. K. Jemisin – „Știai că scrierea poveștilor le ucide?”
„Știai că scrierea poveștilor le ucide?” După câteva minute risipite în neant, timp în care am admirat coperta și am zâmbit la scurta notă a autorului, m-am desprins cu ușurință de realitate și de lumea înconjurătoare pentru a păși pe străzile din cetatea Gujaareh, unde am fost prinsă într-un vis mult prea frumos și tulburător pentru a-i dori sau grăbi sfârșitul. Nu este un secret că iubesc cărțil...[Read More]