Lansare de carte: Carnete de război, de Grigore Romalo (Istorie cu blazon)
Editura Corint vă invită la evenimentul de lansare a volumului Carnete de război de Grigore Romalo, apărut în colecția Istorie cu blazon. Evenimentul va avea loc joi, 1 februarie, ora 18:00, în saloanele Jockey Club (Strada Episcopiei nr. 9, Bucuresti).
În cadrul evenimentului vor lua cuvântul:
- Dan Romalo, fiul autorului, prefațator și îngrijitor al ediției
- Georgeta Filitti, istoric
- Sergiu Iosipescu, istoric
- Filip-Lucian Iorga, coordonatorul colecției Istorie cu blazon
Lansarea va fi moderată de către Ana Antonescu, director editorial al Editurii Corint.
„Câtă angoasă și suferință la câteva sute de metri, din care nu vedem și nu auzim nimic. Trebuie să fi trecut prin asta ca să-i poți înțege pe bieții oameni. Câteodată parcă înnebunești. Acest război este considerat ca o calamitate inumană, ceva ce trebuie să înduri, ca un mare flagel medieval. Sfârșești prin a te crede fratele dușmanului, gândindu-te că și el împărtășește soarta aceasta monstruoasă. Ți se pare imposibil că voința umană este cea care a declanșat asta și o întreține cu dragoste. Aproape că ura față de inamic dispare instinctiv. ” – Grigore Romalo
Grigore Romalo s-a născut în Bucureşti, în 1890, ca urmaş al mai multor familii boiereşti româneşti. A fost nepotul lui Iancu Bălăceanu, om politic cu rol determinant în aducerea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României, în 1866, şi fiul lui Eduard Romalo, medicul Curţii Regale.
A făcut parte din „Birjărie”, grupul de prieteni ai Principelui Moştenitor Carol, viitorul Rege Carol al II-lea. A studiat la Institutul Politehnic din Zürich, iar între 1916 şi 1918 a luat parte la Primul Război Mondial. A luptat pentru eliberarea Transilvaniei, apoi pe frontul din Moldova, distingându-se în bătălia de la Mărăşti, şi a fost aghiotantul generalului Văitoianu. După pacea separată a României cu Puterile Centrale, a plecat cu misiunea militară a generalului Berthelot şi s-a înrolat voluntar în armata franceză. A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” şi cu Legiunea de onoare franceză. A murit în 1928. Carnetele sale de război sunt o mărturie prețioasă și inedită despre Primul Război Mondial.
Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocări, literatură „cu ştaif”, reeditări sau mărturii inedite ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică şi plină de farmec a vechilor elite româneşti sau de pe alte meleaguri.
The Young Elites (The Young Elites #1) · Marie Lu
De câțiva (mulți) ani încoace, una din cele mai mari dorințe ale mele atunci când vine vorba de filme și cărți e să văd echipa antagoniștilor câștigând. În eterna luptă dintre Bine și Rău care nu se mai sfârșește odată, eu țin cu Răul. Vreau să văd personajele negative izbândind, dar până acum n-am întâlnit cartea capabilă să-mi satisfacă această dorință arzătoare. Poate sunt eu de vină și nu auto...[Read More]
Biblioteca invizibilă (Biblioteca invizibilă #1) · Genevieve Cogman
În lumina felinarelor, înconjurată de miros de hârtie și piele, de rafturi pline cu cărți, pergamente, papirusuri și ediții rare, aștept următoarea misiune. Aș putea să mă pierd în Biblioteca invizibilă. Să mă rătăcesc ore, zile, poate chiar și câteva săptămâni. Să descopăr pasaje secrete și uși sigilate, să cobor mii de trepte în subteran și să merg cu încăpățânare pe holuri nesfârșite, conștient...[Read More]
Renașterea (Assassin’s Creed #1) · Oliver Bowden – „Adevărul se negociază în fiecare zi.”
„Adevărul se negociază în fiecare zi. Trebuie să te obișnuiești cu asta, Ezio.” Am descoperit jocurile din seria Assassin’s Creed în ultimul an de liceu, într-o perioadă de stres, nervi și insomnii, fiind mereu cu gândul la bacalaureat, la admitere și la un șir (aparent) nesfârșit de examene, teste și simulări. Nu aveam răbdare să citesc, nu simțeam nevoia să ies din casă sau să socializez. ...[Read More]
Ready Player One · Ernest Cline – „În viaţa reală, nu eram decât un sihastru antisocial.”
Ne plac jocurile pentru că ne ajută să evadăm din realitate, pentru că ne amăgesc cu iluzia libertăţii. Renunţăm la identitatea noastră, ne scuturăm de probleme şi de nemulţumiri, ne schimbăm idealurile sau înfăţişarea, ca să păşim pe un tărâm virtual, unde legile pot să fie cu uşurinţă rescrise, iar gândurile şi cunoştinţele noastre nu mai reprezintă un impediment în îndeplinirea viselor pe care ...[Read More]