Săptămâna trecută am avut ocazia să vizionez piesa „Miss Daisy și șoferul ei”, cu Maia Morgenstern în rolul principal. Dacă ar fi să rotunjim o încadrare, se poate spune că avem de-a face cu o comedie simpatică, pe stilul Christmas Special, în care putem găsi și confruntarea cu probleme filozofice referitoare la bătrânețe și la sinele care scapă criticii.
Miss Daisy, fostă profesoară de engleză, este mama unui evreu bogat pe nume Booli, cu care se află într-o relație de conflict, pe alocuri ridicolă, pe alocuri mascând o profundă nevoie de atenție odată cu înaintarea în vârstă. Distrugerea unui automobil duce la angajarea unui șofer pe care Miss Daisy nu-l dorește. Pe lângă faptul că simpla lui prezență reprezintă pentru Miss Daisy un afront adus de către fiul ei, Hawk, noul șofer, mai este și de culoare, o prejudecată pe care doamna încearcă să o suprime, dar nu o și împiedică să apară.
Dezvoltarea relației dintre cei doi pune în fața audienței mai multe probleme morale. Un om înstărit și educat ajunge să aibă nevoie de săracul Hawk care nu știe nici să citească, datorită stabilității de caracter a acestuia. Actorul Mircea Rusu colorează foarte bine personajul șoferului printr-un râs omniprezent și gălăgios care detensionează orice replică acidă și orice bârfă necurată. Omul simplu vindecă prin verticalitatea lui pe omul complicat și slăbit de prea multe suspiciuni, bănuieli și prejudecăți.
Contrastul dintre cei doi aduce comedia. Miss Daisy ajunge să vadă capcana în care omul se prinde pe sine atunci când se ia prea în serios. Fiul său este un exemplu al acestei capcane, ilustrând o teamă din ce în ce mai mare de a a-și pierde puterea odată cu creșterea acesteia. Faptul de a fi luat în serios de ceilalți membrii puternici ai comunității îl menține stabil.
Pe lângă interpersonalitate, Miss Daisy este și instrumentul timpului, care pune omul în fața condiției sale efemere. Bătrânețea îi aduce lui Miss Daisy nevoia de a-și întări principiile și valorile care i-au condus trecutul și a le proiecta cât mai ferm asupra tuturor celor din prezent. Demența o proiectează la școală, unde valoarea prieteniei este regândită, găsind-o de această dată concentrată pe de-a întregul în Hawk – care este flegmatic, obosit, bătrân și el, nu prea deștept, dar loial.
Alianțele pe care și le fac oamenii de-a lungul vieții constituie principalul subiect al luptei lor continue. Relațiile necesită luptă pentru a le construi și menține, iar bătrânețea este etapa în care vei culege sau nu roadele acestora. Valorile pe care le-ai crezut importante înainte par insignifiante acum, iar oamenii nu mai intră în aceleași categorii (deștept-prost, negru-alb, sărac-bogat). Ce mai rămâne este dragostea, dorința celuilalt de a-ți rămâne alături indiferent de vremuri. Iar întreaga viață a lui Miss Daisy s-a constituit într-un singur rod, un străin întârziat, care nu se pricepe la nimic altceva în afară de loialitate.
Piesa „Miss Daisy și șoferul ei” a avut premiera pe anul acesta, pe 29 septembrie, la Teatrul Evreiesc de Stat, unde își așteaptă în continuare spectatorii împătimiți de comedii condimentate filozofic. Vă recomand această piesă și dacă vreți să testați renumele actorilor principali. Jocul actoricesc se distinge foarte clar între rândurile acestei piese, rezultând o pereche de personaje fără nicio scurgere de caracter.
Autoarea britanică Claire Barker vine la atelierele de lectură organizate de Asociația 7 ARTE să le citească celor mici duminică, 10 iunie, de la ora 11.30 în Grădina Secretă a librăriei Cărtureşti Verona. Lectura atutoarei britanice, care vine în România special pentru a participa la atelierele smARTkid, face parte dintr-un proiect mai amplu, 10 scriitori contemporani citesc pentru copii organiza...[Read More]
Ediția a patra a UrbanEye Film Festival începe pe 1 noiembrie 2017, timp de cinci zile bucureștenii având parte de filme în premieră și evenimente conexe dedicate mediului construit și vieții urbane. Festivalul prezintă 27 de pelicule, cuprinse în 7 secțiuni, ce abordează probleme și subiecte actuale, despre mediul construit și societatea în care trăim. Festivalul ridică întrebări și invită la ref...[Read More]