Un volum inedit în Colecția Corint Istorie: O revoltată în Rusia bolșevică, de Evghenia Iaroslavskaia-Markon. Idealistă, extremistă și poetă, autoarea a avut un destin tragic, fiind acuzată de propagandă antisovietică, închisă și executată în 1931. Autobiografia sa, descoperită în arhivele FSB în anul 1996, este însoțită de un aparat critic documentat.
„Idealistă, extremistă și anarhistă, Evghenia Iaroslavskaia-Markon a avut, se pare, un destin la înălțimea tragică a epocii sale. Acuzată de «propaganda antisovietică», a fost închisă și executată în 1931 în lagărul de muncă din insulele Solovețki, o parte a vastului «Arhipelag Gulag» (cum l-a denumit Soljenițîn) care se va întinde încet, încet de la un capăt la altul al Uniunii Sovietice. Confesiunea, scrisă chiar înainte ca autoarea să fie executată la vârsta de 29 de ani, a fost descoperită în arhivele FSB în anul 1996.” Le Devoir
„Nu e nici scenariu de film, nici ficțiune literară, e o poveste adevărată, reconstituită cu minuție în arhivele rusești. Cartea de față prezintă documentul autobiografic redactat de protagonistă, dimpreună cu o întreagă documentație de arhiva care i s-a alăturat spre completare. O veți citi însă ca pe un roman, iar la sfârșitul lecturii nu veți reuși să o uitați prea curând.” Alina Pavelescu
EVGHENIA IAROSLAVSKAIA-MARKON (1902-1931) provenea dintr-o familie de intelectuali evrei din Sankt-Petersburg. În timpul Revoluției Ruse, a îmbrățișat cauza marinarilor revoltați din Kronstadt și a anarhiștilor din exil. Arestată, a fost trimisă în insulele Solovețki din Marea Albă, unde se afla unul dintre primele lagăre de muncă din Gulag. Aici a fost executată în iunie 1931.
Cartea este disponibilă pe site-ul Editurii Corint.
„Unii spun că femeile au lăsat ceva din ele în apă, alții spun că apa păstrează ceva din puterile lor, fiindcă de atunci le-a atras spre țărmurile sale pe cele fără noroc, pe cele disperate, pe nefericite, pe rătăcite. Vin aici ca să înot cu surorile lor.” Urmăresc ochiurile de apă de pe copertă, sperând că astfel îmi voi organiza mai bine ideile, dar nu reușesc să mă concentrez. Nu mă scufund, ni...[Read More]
„- Nu trebuie să mă tem, a recitat ea. Frica este ucigaşul minţii. Frica este moartea cea mică, aducătoare a anihilării complete. Am râs şi am preluat citatul de unde se oprise ea: – Voi înfrunta frica. O voi lăsa să treacă peste mine şi prin mine. – Şi după ce va fi trecut, mă voi întoarce şi voi privi în urma ei, a continuat Lex. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Numai eu v...[Read More]
Te-ai pierdut vreodată pe o stradă întortocheată, cu blocuri înalte, ce par că se întind până la cer, și care vor să se închidă deasupra ta? Ai mers tot mai repede pe strada interminabilă de pe care vrei să scapi, dar care pare să nu se termine ? Ți-a trecut prin gând că poate nu vei scăpa niciodată? Precum o pietricică pe asfalt, unii oameni nu se încadrează șabloanelor. Astfaltul nu e drept – e ...[Read More]
„- De ce scriem ficțiune? întrebă profesoara Piper. Cath se uită în jos, în caiet. Ca să dispar.” Pentru cei care nu sunt familiarizați cu termenul defangirl, internetul nu este (tocmai) blând în explicaţii: o persoană obsedată de un film, de un serial, de o carte, de un artist, un stalker începător, ce are reacţii puternice, uneori nesănătoase, prin care îşi împărtăşeşte entuziasmul şi nerăbdarea...[Read More]