Un volum inedit în Colecția Corint Istorie: O revoltată în Rusia bolșevică, de Evghenia Iaroslavskaia-Markon. Idealistă, extremistă și poetă, autoarea a avut un destin tragic, fiind acuzată de propagandă antisovietică, închisă și executată în 1931. Autobiografia sa, descoperită în arhivele FSB în anul 1996, este însoțită de un aparat critic documentat.
„Idealistă, extremistă și anarhistă, Evghenia Iaroslavskaia-Markon a avut, se pare, un destin la înălțimea tragică a epocii sale. Acuzată de «propaganda antisovietică», a fost închisă și executată în 1931 în lagărul de muncă din insulele Solovețki, o parte a vastului «Arhipelag Gulag» (cum l-a denumit Soljenițîn) care se va întinde încet, încet de la un capăt la altul al Uniunii Sovietice. Confesiunea, scrisă chiar înainte ca autoarea să fie executată la vârsta de 29 de ani, a fost descoperită în arhivele FSB în anul 1996.” Le Devoir
„Nu e nici scenariu de film, nici ficțiune literară, e o poveste adevărată, reconstituită cu minuție în arhivele rusești. Cartea de față prezintă documentul autobiografic redactat de protagonistă, dimpreună cu o întreagă documentație de arhiva care i s-a alăturat spre completare. O veți citi însă ca pe un roman, iar la sfârșitul lecturii nu veți reuși să o uitați prea curând.” Alina Pavelescu
EVGHENIA IAROSLAVSKAIA-MARKON (1902-1931) provenea dintr-o familie de intelectuali evrei din Sankt-Petersburg. În timpul Revoluției Ruse, a îmbrățișat cauza marinarilor revoltați din Kronstadt și a anarhiștilor din exil. Arestată, a fost trimisă în insulele Solovețki din Marea Albă, unde se afla unul dintre primele lagăre de muncă din Gulag. Aici a fost executată în iunie 1931.
Cartea este disponibilă pe site-ul Editurii Corint.
„Dar ce era păcatul cu adevărat?” Nu cred că există un singur răspuns la întrebare. Nu cred că a trecut suficient timp de la terminarea romanului pentru a transpune în cuvinte toate sentimentele trăite de-a lungul lecturii, intensitatea furiei, gustul amar al dezamăgirii sau cel acru al dezgustului, fragilitatea iubirii sau tristeţea şi abandonul ce însoţesc ultimele cuvinte rostite de Masumeh: Ce...[Read More]
„Întunericul îţi poate fi prieten bun.” Seriile poliţiste au câteva elemente comune: o echipă de investigatori, civili curajoşi şi încăpăţânaţi, cu teorii extravagante sau de domeniul fantasticului, care testează răbdarea forţelor de ordine, criminali în serie, legaţi prin sânge sau prin împrejurări misterioase de o parte din „eroi”, un factor politic (mai mult sau mai puţin dezvoltat) şi o atmosf...[Read More]
Ați văzut vreodată Se7en, acel thriller psihologic macabru din 1995? Nu? Pierderea voastră. Brad Pitt și Morgan Freeman sunt pe urmele unui criminal în serie ingenios, care îi îndrumă încontinuu pe căi greșite, până la înfruntarea finală. De ce am simțit nevoia să vă împărtășesc acest lucru? Pentru că există două legături (vădite) între filmul Se7en și romanul Cutia: iluziile și deznodământul maca...[Read More]
„- Ce ușor aș mai duce-o dac-aş fi singur.” John Steinbeck nu a scris romane. John Steinbeck a scris capodopere. La răsărit de Eden şi Fructele mâniei vor ocupa întotdeauna un loc special în biblioteca mea, mulţumită părinţilor mei, care întotdeauna au ştiut ce şi când să îmi recomande. M-au ajutat să descopăr bucuria, plăcerea lecturii, conştienţi de preţul pe care urma să-l plătesc. Nu mă refer ...[Read More]