Maestrul thrillerului, Stephen King, dezvăluie mecanismele înfricoșătoare din mintea rece a criminalilor în trilogia Bill Hodges, cu incendiarul Mister Mercedes, apoi Ce-am găsit al meu să fie. În ultimul volum, Mort la datorie, asistăm la confruntarea finală dintre Brady și detectivul Bill.
În camera 217 de la Clinica Lakes Region, ceva s-a trezit la viață. Ceva malefic. Brady Hartsfield, autorul Masacrului Mercedes, e în clinică de cinci ani, într-o stare vegetativă. Medicii nu-i dau nicio șansă de recuperare, dar, în spatele privirii goale, Brady e de fapt perfect conștient. Pompat cu medicamente experimentale, acum posedă puteri noi și înspăimântătoare care îl fac și mai periculos, chiar de pe patul de spital. Brady Hartsfield e pe cale să pornească o nouă serie de masacre și atacuri teroriste auspra a mii de inocenți, hotărât să se răzbune pe oricine i-ar sta în cale, dar mai ales pe detectivul acum retras din activitate, Bill Hodges, eroul neașteptat de la Masacrul Mercedes și cel care l-a doborât pe Brady.
„Finalul plin de climax al trilogiei Bill Hodges plusează pe elementele supranaturale sugerate subtil în Ce-am găsit la meu să fie, dar munca detectivistică a eroilor e cea care face povestea să strălucească.” The Guardian
„Nu mă interesează ce anume cere legea, i-am spus. Legea nu înseamnă nimic pentru mine.” La începutul anului, după ce am tras la sorţi, mi-am făcut o listă de to-read: priorităţi, romane pe care îmi doream de foarte mult timp să le citesc, cărţi evitate sau ascunse periodic în bibliotecă, din motive (acum) irelevante, autori clasici şi contemporani, pe fundalul unei selecţii riguroase din toate ge...[Read More]
„Așa că hai să ridicăm paharele pentru sezonul accidentelor, Pentru râul de sub noi unde ne înecăm sufletele, Pentru vânătăi și secrete, pentru fantomele de pe tavan, Încă un pahar pentru drumul plin de apă.” Sunt sceptică atunci când vine vorba de note și de critici. Dacă aș lua în considerare doar rating-urile de pe IMDb și Goodreads, urmăresc prea multe filme și seriale average, nu apreciez sau...[Read More]
„Un copil, un profesor, un stilou, o carte pot schimba lumea.” După ce m-am uitat aproape zece minute pe pereţi, căutând cuvintele potrivite pentru a începe acest articol, am realizat că ele nu există. Pot să tai sau să rescriu fiecare paragraf. Să recitesc cartea, cu speranţa unei desfăşurări diferite a evenimentelor. Să o consider o operă de ficţiune, nu o autobiografie. Dar nu am să fac acest l...[Read More]
De două săptămâni vânez cuvinte. Scriu, editez și șterg. Tai paragrafe și rescriu idei, dar tot nu sunt mulțumită. Sper că ești fericită, Robin Hobb: m-ai abandonat pe Fluviul Ploilor Sălbatice, la mila căpitanului Kennit, unde mă lupt cu șerpi de mare, blesteme și profeții, prinsă între promisiunile Negustorilor Vechi și întrebările Vivaciei, doamna mea de vânt și lemn. Aș putea să părăsesc Corab...[Read More]