Editura Nemira lansează marți, 16 ianuarie, de la ora 19.00, cartea Arme matematice de distrugere, de Cathy O’Neil – Bestseller New York Times și nominalizată la National Book Award – apărută în colecția Anticipația de popularizare a științei. Evenimentul are loc la Seneca AntiCafe (strada Arhitect Ion Mincu, nr.1).
Vorbesc despre big data, algoritmi și alte teme din carte: Cristina Bazavan, jurnalist cultural, Alexandru Negrea, specialist marketing și comunicare în Social Media și Bogdan Manolea, din partea Asociației pentru Tehnologie și Internet.
Cathy O Neil, fostă jurnalistă la Wall Street Journal, avertizează că modelele matematice care ne organizează viețile (școlile la care mergem, împrumuturile la bancă, asigurările) sunt opace, nereglementate și incontestabile, chiar dacă greșesc. Și, ce e mai rău, ele hrănesc discriminarea, într-un „cocktail toxic pentru democrație”. Autoarea folosește câteva exemple de algoritmi și anecdote din viața de zi cu zi, adresându-se cititorilor fără formație în științe exacte și ilustrând alunecările etice și morale ale unui sistem automatizat.
Într-o epocă în care cele mai multe aspecte ale vieților noastre cad sub incidența datelor analizate automat, e necesar să le înțelegem mecanismele și să chestionăm modelele. Descoperiți latura întunecată a Big Data!
„Este un manual pentru cetățeanul secolului al XXI-lea și reușește exact acolo unde Big Data eșuează – este accesibil, critic, relevant și cu un aer de urgență și necesitate.” Financial Times
Parteneri: RockFm și Scena9.
Dezastrul, moartea și violența o urmăresc pretutindeni pe Helen Grace. Credeam că Ghici cine moare primul o să rămână romanul meu preferat din serie, însă Băiatul pierdut mi-a amintit că M.J. Arlidge este un autor nemilos și realist, care își testează în permanență personajele. Nu le iartă greșelile și nu le oferă o mână de ajutor. Nu le salvează în ultimul moment, când întăririle sunt pe drum, la...[Read More]
La câteva săptămâni după atacurile de la 11 septembrie, o tânără musulmană este urmărită până acasă și atacată. Hijabul e folosit ca o armă, iar eșarfa o strânge cu putere de gât. O amenințare. Un avertisment. O reacție în lanț aparent imposibil de oprit. A fost agresată în plină zi, în plină stradă, însă privirile tuturor au alunecat pe lângă ea. Nu au văzut, nici măcar nu au reacționat. Prejudec...[Read More]
Cred că fiecare dintre noi a mers cel puțin o dată cu trenul. A stat în frig, a stat în jeg, a înjurat fiecare componentă, fie ea mecanică sau umană, a sistemului feroviar, pentru o gamă largă de motive, plecând de la toalete defecte și ajungând la locomotive în flăcări (pentru că drumurile de o zi dintr-un colț în altul al țării aveau nevoie de un pic de acțiune). Am deplâns fiecare inconvenient ...[Read More]