Lansare de carte: Carnete de război, de Grigore Romalo (Istorie cu blazon)
Editura Corint vă invită la evenimentul de lansare a volumului Carnete de război de Grigore Romalo, apărut în colecția Istorie cu blazon. Evenimentul va avea loc joi, 1 februarie, ora 18:00, în saloanele Jockey Club (Strada Episcopiei nr. 9, Bucuresti).
În cadrul evenimentului vor lua cuvântul:
- Dan Romalo, fiul autorului, prefațator și îngrijitor al ediției
- Georgeta Filitti, istoric
- Sergiu Iosipescu, istoric
- Filip-Lucian Iorga, coordonatorul colecției Istorie cu blazon
Lansarea va fi moderată de către Ana Antonescu, director editorial al Editurii Corint.
„Câtă angoasă și suferință la câteva sute de metri, din care nu vedem și nu auzim nimic. Trebuie să fi trecut prin asta ca să-i poți înțege pe bieții oameni. Câteodată parcă înnebunești. Acest război este considerat ca o calamitate inumană, ceva ce trebuie să înduri, ca un mare flagel medieval. Sfârșești prin a te crede fratele dușmanului, gândindu-te că și el împărtășește soarta aceasta monstruoasă. Ți se pare imposibil că voința umană este cea care a declanșat asta și o întreține cu dragoste. Aproape că ura față de inamic dispare instinctiv. ” – Grigore Romalo
Grigore Romalo s-a născut în Bucureşti, în 1890, ca urmaş al mai multor familii boiereşti româneşti. A fost nepotul lui Iancu Bălăceanu, om politic cu rol determinant în aducerea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României, în 1866, şi fiul lui Eduard Romalo, medicul Curţii Regale.
A făcut parte din „Birjărie”, grupul de prieteni ai Principelui Moştenitor Carol, viitorul Rege Carol al II-lea. A studiat la Institutul Politehnic din Zürich, iar între 1916 şi 1918 a luat parte la Primul Război Mondial. A luptat pentru eliberarea Transilvaniei, apoi pe frontul din Moldova, distingându-se în bătălia de la Mărăşti, şi a fost aghiotantul generalului Văitoianu. După pacea separată a României cu Puterile Centrale, a plecat cu misiunea militară a generalului Berthelot şi s-a înrolat voluntar în armata franceză. A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” şi cu Legiunea de onoare franceză. A murit în 1928. Carnetele sale de război sunt o mărturie prețioasă și inedită despre Primul Război Mondial.
Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocări, literatură „cu ştaif”, reeditări sau mărturii inedite ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică şi plină de farmec a vechilor elite româneşti sau de pe alte meleaguri.
Oameni anxioși · Fredrik Backman
Ove m-a jignit și m-a scos din minți, însă a știut când și cum să își ceară scuze. Bunica mi-a provocat imaginația și a șters pe furiș granița dintre ficțiune și realitate. Scandalul și Noi contra voastră m-au secat de lacrimi și de energie, iar inima încă-mi tresare când mă gândesc la Benji, unul dintre cele mai complexe, imprevizibile și curajoase personaje din operele lui Backman. Iar după atât...[Read More]
Nume de cod: Tura (Dosarele Checquy #1) · Daniel O’Malley
Trupul pe care-l porți a fost cândva al meu. Așa începe Nume de cod: Tura, un debut ingenios, excentric și neașteptat de amuzant, un cocktail literar „condimentat” cu umor sec, situații absurde, dialoguri bizare și misiuni desprinse dintr-o parodie britanică. Cum aș fi putut să ignor un roman în care protagonista se trezește într-un parc londonez înconjurată de cadavre care poartă mănuși din latex...[Read More]
Unul dintre noi minte · Karen M. McManus – „Oricine are secrete.”
„- Oricine are secrete. Nu-i aşa?” Minciuna nu are picioare scurte, nu este arma laşilor sau a celor cu intenţii rele. Uneori, este benefică. Minţim pentru a-i proteja pe cei pe care îi iubim. Minţim pentru a modela realitatea într-o iluzie în care deţinem controlul, unde adevărul este ascuns atât pentru siguranţa noastră, cât şi a celor implicaţi. Minţim pentru că nu vrem să îi dezamăgim pe cei d...[Read More]
Revolutionary Road · Richard Yates
„- Ascultă-mă un minut. Nu pun mâna pe tine. Vreau doar să-ți spun că îmi pare rău. – Minunat. Acum vrei, te rog, să mă lași în pace?” Fugim de mediocritate și de eșec, de semnificația imperturbabilă a cuvântului „banal”, care, odată ce îți este anexat, se lipește de tine, ca o a doua piele, de parcă așa ar putea să-ți consolideze statutul în societate, fără nicio șansă la redresare sau schi...[Read More]