Ruta Sepetys se întoarce în România! Cea mai importantă autoare de ficțiune istorică pentru adolescenți și tineri din lume, ale cărei romane sunt traduse în peste 50 de țări și în 36 de limbi, va sosi din nou în România pentru o reîntâlnire cu fanii ei și pentru a lansa romanul „O mare de lacrimi” (Epica, 2017).
Pentru acest roman, Ruta Sepetys a fost distinsă cu Medalia Carnegie pentru cel mai bun roman pentru adolescenți și tineri a anului 2017. Cartea explorează evenimentele din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial care au culminat cu scufundarea navei Wilhem Gustloff, cel mai teribil dezastru maritim din istorie, în urma căruia 9.000 de oameni, dintre care cei mai mulți fiind refugiați, și-au pierdut viața.
„Ca scriitor, sunt atrasă de poveștile despre care nu vorbește nimeni și despre filele de istorie care rămân în umbră. Petrec foarte mult timp reflectând la întrebarea — de ce unele fragmente de istorie bântuie conștiința colectivă, în timp ce altele sunt date uitării? Când am început să scriu cartea acum câțiva ani, nu aveam de unde să știu că va fi lansată în contextul crizei refugiaților. Atunci, precum și acum, gândurile mele se îndreaptă spre copii.”
„Istoria ne permite să analizăm deciziile care au fost luate în trecut. Da, istoria poate fi plină de tristețe și durere, dar în același poate să permită speranței, libertății, curajului și naturii miraculoase a spiritului uman să strălucească. Istoria ne-a scindat, dar cititul ne poate aduce laolaltă, nepermițându-ne să uităm. Aceasta este puterea cărților.” – RUTA SEPETYS
„Atenția i-a fost atrasă de un articol publicat de un grup de femei din Statele Unite, în care autoarele susțineau că sadicul își alege victimele cu o precizie aproape intuitivă; cea mai bună victimă a sadicului este cea care îi vine în întâmpinare de bunăvoie, pentru că socotește că nu are de ales. Sadicul se specializează pe indivizi nesiguri, în situație de dependență și are capacitatea de a id...[Read More]
„De unde știi că suntem la capătul lumii?” În urmă cu un deceniu, când încercam să îmi conving părinții să-mi cumpere o bufniță (nici nu au vrut să audă de o panteră, deși știau cât de mult o iubesc pe Bagheera), l-am întâlnit pe Mumble, un pinguin imperial care spărgea gheața atunci când cânta, având o voce ascuțită, care i-a câștigat, fără drept de apel, titlul de „cel mai netalentat cântăreț di...[Read More]
Magia țese porți între lumi și îi ademenește pe copii să facă pasul decisiv. Le absoarbe inocența și le modelează viitorul. Le oferă un rol predefinit și un păpușar drept mentor – crud, meschin, misterios sau atipic – ștergând în timp urmele capcanei sau dorul de casă. Le întețește dorințele și nevoia de apartenență, până în punctul în care le schimbă comportamentul și fizionomia, un furt ce trece...[Read More]