Stația Centrală, de Lavie Tidhar, apare în colecția Nautilus a editurii Nemira
Editura Nemira lansează în colecția Nautilus romanul Stația Centrală, de Lavie Tidhar. Cartea a primit John W. Campbell Memorial Award, a fost declarată cea mai bună carte SF&F la The Guardian, a fost nominalizată la Premiul Arthur C. Clarke și s-a aflat pe lista scurtă pentru Cel mai bun roman la British Science Fiction Award.
Stația Centrală este legătura interplanetară între un Tel Aviv în permanentă transformare, o arenă de realitate virtuală și coloniile spațiale pe care oamenii au fugit de sărăcie și războaie.
O diasporă de un sfert de milion de oameni trăiește la baza acestei stații spațiale, unde diversele culturi se amestecă în viața reală și în realitatea virtuală, într-un mozaic al postumanității: vampiri de date infectați de Codul Nosferatu, robotniki – foști soldați –, copii creați prin inginerie genetică și „mutilații“, care decid să trăiască fără tehnologie. Peste toate planează Alterii, entități extraterestre care folosesc Conversația – un flux cvasitelepatic de milioane de voci.
„Frumos, original, o tapiserie de legături și imagini – nu-mi vine în minte niciun alt roman SF de aceeași anvergură. Lavie Tidhar are una dintre cele mai inovatoare voci din ultimii ani.“ Alastair Reynolds
„În Stația Centrală, pasagerii mâncau și beau, se jucau, munceau și așteptau – comercianți selenari, chinezi de pe Marte aflați în excursie pe Terra, evrei de pe asteroizii-chibuț din Centură, talmeș-balmeșul unei omeniri pentru care Pământul nu mai era suficient, însă rămăsese centrul universului, în jurul căruia se roteau toate planetele și sateliții și habitatele, un model aristotelic al lumii, care își depășise rivalul odinioară câștigător al lui Copernic. La Nivelul Trei, Isobel era integrată în modulul ei de lucru, existând concomitent, ca o pisică a lui Schrödinger, în spațiul fizic și în lumea virtuală la fel de reală a universului Ghildelor din Ashkelon.“
Lavie Tidhar, scriitor britanic de origine israeliană, s-a născut în 1976. De la cincisprezece ani a locuit în mai multe țări și a călătorit în toată lumea, inclusiv în Vanuatu, Laos și Africa de Sud, experiențe reflectate în cărțile sale. Din 2013 trăiește la Londra. A publicat povestiri, romane și romane grafice. Osama, romanul său din 2012, a fost recompensat cu World Fantasy Award for Best Novel, surclasând volumele JFK 11.22.63 de Stephen King și Dansul dragonilor de George R.R. Martin. Cărțile sale se bucură de mare succes. Romanele recente, The Violent Century și A Man Lies Dreaming, de exemplu, au fost primite cu un deosebit entuziasm în Marea Britanie, fiind declarate „capodopere“ de ziarul The Independent.
Jocul coroanei (Jocul coroanei #1) · Evelyn Skye
„Moartea nu era o aromă și nici măcar un miros.” Un duel pe viață și pe moarte. Doi magi înzestrați cu haruri nebănuite. Sankt Petersburg. Palatul de Iarnă. O poveste de dragoste interzisă, care se poate termina doar cu o inimă sfâșiată. Magie… o formă de magie periculoasă, instabilă și înșelătoare, care scapă de sub control și lasă în urma sa doar lacrimi, sânge și suferință. Pe scurt, rețe...[Read More]
Vegetariana · Han Kang – „Nimeni nu mă poate face să respir.”
„- Nimeni nu mă poate înțelege… nici doctorul, nici asistentele… toți sunt la fel. Nici măcar nu încearcă să mă înțeleagă. Îmi dau medicamente cu forța, îmi fac injecții… Yeong-hye vorbea rar, cu voce joasă, dar fermă. – Ascultă, Yeong-hye! Toate astea se petrec pentru că ne e frică că o să mori! A țipat In-hye, pierzându-și calmul. Yeong-hye a întors capul, privind-o absen...[Read More]
Dracula · Bram Stoker · „Care dintre noi nu începe un nou calcul, cu fiecare zi a vieții?”
„Intră de bunăvoie, pleacă precum ți-o fi voia și lasă aici puțin din fericirea ce-o aduci.” Așa te întâmpină Contele Dracula la poarta reședinței sale din inima Carpaților, un castel vast și căzut în ruină, unde drumurile întunecoase se opresc în dreptul arcadelor boltite, iar sculpturile distruse îți șoptesc despre sacrificii, superstiții și demoni care escaladează ziduri de piatră în miez de no...[Read More]
Minunata familie Marvel · Brian Selznick – „Poate că familia lor avea o problemă cu timpul.”
„- Chiar şi un ceas defect arată ora corectă de două ori pe zi.” În spatele cortinei, costumele îi așteaptă pe artiști. Replicile sunt rostite în şoaptă, cuvintele sunt absorbite de hârtie și de suflet. Cerneala se usucă pe anunțurile de la casa de bilete. Titluri imense sunt imprimate pe afișe, cronici și critici, promisiunile unei noi capodopere. Actorii se ascund în cabinele de probă sau îşi în...[Read More]