Doina Ioanid lansează volumul „Cele mai mici proze“ la Iași, vineri 28 iulie
Vineri, 28 iulie, de la ora 18.00, editura Nemira lansează volumul de poezii Cele mai mici proze, de Doina Ioanid, apărut în colecția de poezie Vorpal la Iași. Evenimentul are loc la Librăria Humanitas.
Vorbesc despre carte: Șerban Axinte și Bogdan Crețu.
Scriitoarea Doina Ioanid este la Iași pentru o lună, în cadrul Rezidențelor FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – pentru scriitori români, program care încurajează creația contemporană.
„Cele mai mici proze e o carte în care se aude întruna lipa-lipa, târș-târș și se merge mult, chiar și atunci când nu se pleacă, în care se circulă întruna, fie și pe loc. Uneori doar cu gândul, trimis înainte, înapoi, în toate direcțiile, într-un autobuz londonez, într-un aeroport îndepărtat, până pe palier sau până în beci, de unde sunt aduse mușcatele. Este aici o artă poetică, în care umorul ia în stăpânire cea mai adâncă amărăciune a unei lumi periferice, unde nu știi niciodată dacă frunzele sunt afară, dacă se văd pe geam ori s-au mutat deja înăuntru, la fel ca vrăbiile, mușcatele, albinele, loboda sau gladiolele.“ Svetlana Cârstean
„Fiecare volum al Doinei Ioanid e un teritoriu inconfundabil, cu regulile lui de organizare și cu legile lui de existență. E o «țară»– cu un relief și cu o atmosferă cu totul particulare. Totul e proaspăt, inedit înCele mai mici proze – o carte despre femei și despre universul lor. Obiecte variate – de la papucii umili sau ustensilele de bucătărie la foaia de hârtie care le consemnează existența «feminină» –, cași locurile sau peisajele la fel de variate (casa bunicilor, străzile Parisului ori «marginea Bucureștiului cea veche») dau conținut unor spații «de trecere», unui prezent dens, dar și unui trecut învăluitor ca un parfum sau ca o șansonetă. O tensiune constantă străbate, pe dedesubt, ca un curent freatic, teritoriul Țării Papucia.” Bianca Burța-Cernat
Arhanghelul Raul · Ovidiu Eftimie
Cred că fiecare dintre noi a mers cel puțin o dată cu trenul. A stat în frig, a stat în jeg, a înjurat fiecare componentă, fie ea mecanică sau umană, a sistemului feroviar, pentru o gamă largă de motive, plecând de la toalete defecte și ajungând la locomotive în flăcări (pentru că drumurile de o zi dintr-un colț în altul al țării aveau nevoie de un pic de acțiune). Am deplâns fiecare inconvenient ...[Read More]
Salvând-o pe Francesca · Melina Marchetta – „Te compar cu toate lucrurile pe care nu le pot avea când mi le doresc.”
„Mă lasă să îi mângâi cicatricea de pe abdomen, cicatricea pe care eu i-am lăsat-o acolo. – Erai așa de grăbită și eu voiam să te mai țin un pic doar pentru mine… murmură aproape adormită. Chiar și atunci eram în război. Când o să cresc, o să fiu mamă.” În filme, cărți și seriale, liceul este prezentat drept o perioadă dificilă și stresantă, un loc „dominat” de majorete cu talie de vie...[Read More]
Un gentleman de ocazie · Sebastian Barry
Cât de talentat poate să fie Sebastian Barry! E uimitor cum reușește să strecoare în romane scurte, ce refuză să depășească 300 de pagini, atât de multă bucurie și speranță, atât de multă durere și deznădejde. Emoțiile și gândurile personajelor se revarsă în paragrafe aparent nesfârșite, sentimente și idei care împletesc firele narative și axele temporale cu ajutorul unui stil alert și captivant, ...[Read More]
Orice inimă e o poartă (Copii în derivă #1) · Seanan McGuire
Magia țese porți între lumi și îi ademenește pe copii să facă pasul decisiv. Le absoarbe inocența și le modelează viitorul. Le oferă un rol predefinit și un păpușar drept mentor – crud, meschin, misterios sau atipic – ștergând în timp urmele capcanei sau dorul de casă. Le întețește dorințele și nevoia de apartenență, până în punctul în care le schimbă comportamentul și fizionomia, un furt ce trece...[Read More]