Editura Nemira publică una dintre cele mai citite scriitoare din Turcia de azi – Ayșe Kulin
Romanul Ultimul tren spre Istanbul, de Ayşe Kulin, apare la editura Nemira, în colecția Damen Tango. Tradusă în 23 de limbi, recompensată cu Premiul Roma în Italia și Premiul pentru Cel mai bun roman acordat de comunitatea evreiască din Consiliul European, cartea este o combinație fermecătoare de roman de dragoste, roman istoric și roman de război.
Selva, fiica unui conducător otoman, pleacă la Paris să înceapă o nouă viață cu Rafael, soțul ei, fiul arătos al unui medic evreu. Numai că Franța e invadată de naziști. În timp, cei doi îndrăgostiți aflați în exil descoperă că nimic – nici războiul, nici politica și nici măcar religia – nu poate desface legăturile de familie. Împreună străbat un continent măcinat de conflicte, suspiciuni și violențe. În căutarea libertății, riscă tot. De la Ankara la Paris, Cairo și Berlin, Ultimul tren spre Istanbul este o cuceritoare poveste de dragoste și o lecție despre cum să-ți urmezi propriul drum.
„Ayşe Kulin a scris un roman strălucit folosind metodele romanului istoric. Povestea ei, cuprinzând mai multe fire narative, bogată în personaje, arată o mare abilitate. Te ține cu sufletul la gură până la sfârșit și merită o ecranizare. Se recomandă călduros!“ Historical Novel Review
Ayşe Kulin este una dintre cele mai citite autoare din Turcia de azi. Volumele ei s-au vândut în milioane de exemplare datorită artei sale de a scrie povești captivante despre complexitatea vieții umane. Printre romanele sale, care au fost traduse în multe țări, se numără Trandafirul de la Sarajevo, Dragostea în exil, sau Fără țară. Autoarea, care locuiește la Istanbul împreună cu familia, are o bună experiență și în domeniul cinematografiei, semnând numeroase scenarii de film și emisiuni de televiziune.
Ceva în apă · Catherine Steadman
Știți cum reacționează un rechin când simte mirosul sângelui? Cum își adulmecă prada și o atenționează din timp de pericol, savurându-i teama, un aperitiv ce îl pregătește pentru marele ospăț? Dacă ignori țipetele și urmările festinului, diferența dintre un rechin înfometat și o cititoare dependentă de thrillere nu este foarte mare. Prima mea dragoste întotdeauna va rămâne literatura fantasy, dar,...[Read More]
Armada · Ernest Cline – „Nu trebuie să mă tem.”
„- Nu trebuie să mă tem, a recitat ea. Frica este ucigaşul minţii. Frica este moartea cea mică, aducătoare a anihilării complete. Am râs şi am preluat citatul de unde se oprise ea: – Voi înfrunta frica. O voi lăsa să treacă peste mine şi prin mine. – Şi după ce va fi trecut, mă voi întoarce şi voi privi în urma ei, a continuat Lex. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Numai eu v...[Read More]
Alb ca zăpada (Albă-ca-Zăpada #2) · Salla Simukka
„La fel de important precum eroul său, poate chiar mai important, când e vorba despre poveste, este inamicul său. Răul. Răul imens, de necuprins, crud, sinistru, care atrage atenția oamenilor precum un magnet. Pot nega existența răului, dar, în același timp, îi fascinează. Devorează răul până li se face rău. Vor să vină cineva și să-l stârpească. Vor un erou. Într-o poveste, un erou nu apare totuș...[Read More]
Insula pierduților (Descendenții #1) · Melissa de la Cruz
Producțiile marca Disney sunt cunoscute pentru finalurile fericite în care forțele „binelui” ies învingătoare și răufăcătorii sunt izgoniți pe tărâmuri necunoscute și care nu reprezintă o mare importanță. Suntem obișnuiți ca personajele „rele” să fie doar intriga peste care se trece în doar două ore de film sau câteva pagini de carte; e ceva normal ca întruchiparea răului să dispară din peisaj, al...[Read More]