Maestrul thrillerului, Stephen King, dezvăluie mecanismele înfricoșătoare din mintea rece a criminalilor în trilogia Bill Hodges, cu incendiarul Mister Mercedes, apoi Ce-am găsit al meu să fie. În ultimul volum, Mort la datorie, asistăm la confruntarea finală dintre Brady și detectivul Bill.
În camera 217 de la Clinica Lakes Region, ceva s-a trezit la viață. Ceva malefic. Brady Hartsfield, autorul Masacrului Mercedes, e în clinică de cinci ani, într-o stare vegetativă. Medicii nu-i dau nicio șansă de recuperare, dar, în spatele privirii goale, Brady e de fapt perfect conștient. Pompat cu medicamente experimentale, acum posedă puteri noi și înspăimântătoare care îl fac și mai periculos, chiar de pe patul de spital. Brady Hartsfield e pe cale să pornească o nouă serie de masacre și atacuri teroriste auspra a mii de inocenți, hotărât să se răzbune pe oricine i-ar sta în cale, dar mai ales pe detectivul acum retras din activitate, Bill Hodges, eroul neașteptat de la Masacrul Mercedes și cel care l-a doborât pe Brady.
„Finalul plin de climax al trilogiei Bill Hodges plusează pe elementele supranaturale sugerate subtil în Ce-am găsit la meu să fie, dar munca detectivistică a eroilor e cea care face povestea să strălucească.” The Guardian
Poate un tablou să fie o scrisoare de dragoste? Să prindă viață și să încurajeze o obsesie? Să manipuleze și să seducă, poate chiar să sfideze realitatea, creând o halucinație irezistibilă? Elizabeth Macneal ne răspunde la întrebări printr-o călătorie în Londra anului 1850, când îi cunoaștem pe membrii Frăției Prerafaelite, participăm la vernisaje și ne închidem în atelierul de pictură al boemului...[Read More]
„Dar ce era păcatul cu adevărat?” Nu cred că există un singur răspuns la întrebare. Nu cred că a trecut suficient timp de la terminarea romanului pentru a transpune în cuvinte toate sentimentele trăite de-a lungul lecturii, intensitatea furiei, gustul amar al dezamăgirii sau cel acru al dezgustului, fragilitatea iubirii sau tristeţea şi abandonul ce însoţesc ultimele cuvinte rostite de Masumeh: Ce...[Read More]
„Adevărul se negociază în fiecare zi. Trebuie să te obișnuiești cu asta, Ezio.” Am descoperit jocurile din seria Assassin’s Creed în ultimul an de liceu, într-o perioadă de stres, nervi și insomnii, fiind mereu cu gândul la bacalaureat, la admitere și la un șir (aparent) nesfârșit de examene, teste și simulări. Nu aveam răbdare să citesc, nu simțeam nevoia să ies din casă sau să socializez. ...[Read More]
„- Ar fi trebuit să-ți spun că aterizarea e greu de stăpânit.” În timp ce oscilam între două romane YA, o serie fantasy de 12 volume și Potopul de Sienkiewicz, Thomas, motanul meu cel slăbănog, veșnic nemulțumit de viața „dificilă” pe care o are alături de mine, s-a suit pe birou și mi-a dărâmat câteva cărți, ca să îmi atragă atenția. Nici nu a clipit când m-am luat de manierele sale. M-a privit î...[Read More]