Întâlnire cu Rita și Kaos Moon la București
Editura Herg Benet și Epic Bar vă așteaptă cu drag sâmbătă, 17 martie, de la ora 17.30, la o întâlnire cu romanul Celelalte Scrisori către Rita, de Kaos Moon (pseudonim al scriitorului Ștefan Caraman).
Evenimentul va avea loc la Epic Bar, Strada Colței nr. 50, București.
Invitați: Alexandru Voicescu și Cristina Nemerovschi.
***
„Atâta onestitate și atâta umor pot pune bazele unei noi civilizații…“
— Daniela Costiana —
„Kaos Moon e acel frumos nonșalant care te face să mergi în pielea goală prin oraș, fără să-ți fie rușine! Scrie ca și cum face sex și face sex precum scrie…“
— Fred Schonfeld —
„Îți mulțumesc din tot sufletul pentru starea de bine pe care o am atunci când îți citesc cărțile!“
— Denisa Victoria —
„Nu știu, bro’, aș putea spune că Scrisorile către Rita sunt atât de bune, încât ajung la timp chiar și cu poșta română.“
— Valetul de Treflă —
„Dacă nu ar exista Scrisorile lui Eminescu, în mod sigur Scrisori către Rita ar fi materie obligatorie pentru bac.“
— Costel Zaharia —
„O mizerie intelectuală sine qua non… oxigenul din aer, apa izvorând din pământ, sticla de votcă și Rita din Scrisori.“
— Liviu Fenoghen —
***
„Draga mea. Azi am înnoptat într-un hotel prost din București. Nu știi cât de mult îmi lipsești. Îmi vine să mă urc pe pereți. Îmi vine să mă arunc de la fereastră. Îmi vine să mănânc fără să mă opresc. Am luat tot din minibarul ăstora și nu m-am săturat. O să mă apuc să le mănânc perdelele, patul, tabloul de pe perete, televizorul și, când o să termin tot, o să mă mănânc și pe mine. O să încep cu picioarele, bazinul, sexul, pieptul, mâna stângă, o să las la urmă mâna asta dreaptă, până va scrie ultimul cuvant, și acela să fie adio.”
***
„Cu ce te ocupi, Ștefan?”
„Adun povești, apoi le înghesui în cărți pretinzând că interesează pe cineva.”
„Scriitor?”
„Scriitor.”
„Ce frumos…”
„Nu e frumos, e enervant, frustrant și umilitor.”
„De ce spui asta?”
„Pentru că îmi permit.” Ștefan izbucni în ras. „Iartă-mă, mă jucam. Da, poate fi și frumos să scrii, ai dreptate. Tu?”
„Eu?”
„Cu ce te ocupi, Tinna?”
„Adun povești, apoi le înghesui în propria mea persoană și le recit pretinzând că interesează pe cineva.”
„Actor?”
„Actor.”
„Ce frumos…”
„Nu e frumos, e enervant, frustrant și umilitor.”
„De ce spui asta?”
„Cui i-ar plăcea să se risipească între atâtea vieți încât la un moment dat să nu-și mai amintească faptul că are și el una?”
Orașul oaselor (Instrumente Mortale #1) · Cassandra Clare
Nu-mi amintesc ultima carte citită care să mă facă să am pentru ea sentimente atât de amestecate. Am terminat-o cred că în 2 zile, în ideea în care aveam de făcut câteva eseuri pentru școală (normal, doar ce timp mai bun de a începe o carte decât atunci când ar trebui să faci cu totul altceva și nu ai timp de ea?). M-a prins mai mult decât mă așteptam (practic am devorat-o) și pot spune că a fost ...[Read More]
Camera rubinie · Pauline Peters – „Nesiguranţa îmi otrăveşte viaţa.”
„Am cunoscut doar minunile ştiinţei şi fascinaţia sumbră a morţii.” Tacâmuri din argint şi pahare din cristal şlefuit. Mănuşi de catifea şi bluze de mătase. Evantaie din fildeş traforat şi promisiuni aşternute cu sfială pe pergamente fragile. Invitaţii la petreceri, baluri şi serate. Întâlniri secrete în miez de noapte, la o răscruce de drumuri. O mână ce alunecă lent şi seducător pe spate. Dorinţ...[Read More]
Nume de cod: Tura (Dosarele Checquy #1) · Daniel O’Malley
Trupul pe care-l porți a fost cândva al meu. Așa începe Nume de cod: Tura, un debut ingenios, excentric și neașteptat de amuzant, un cocktail literar „condimentat” cu umor sec, situații absurde, dialoguri bizare și misiuni desprinse dintr-o parodie britanică. Cum aș fi putut să ignor un roman în care protagonista se trezește într-un parc londonez înconjurată de cadavre care poartă mănuși din latex...[Read More]
Fetele dispărute din Paris · Pam Jenoff
Sunt momente în care refuz să cred. Refuz să cred ororile săvârșite în războaie. Ura. Furia. Violența. Nepăsarea. Sabotajul. Sunt anumite perioade ale istoriei despre care îmi este foarte greu să citesc: Al Doilea Război Mondial este „slăbiciunea” mea, my Achilles’ heel. Nu știu să explic de ce mă tulbură atât de mult acest capitol din trecut. Istoria e sângeroasă, indiferent ce secol alegi....[Read More]