Nume de cod: Tura (Dosarele Checquy #1) · Daniel O’Malley

Cărți Foxisme Recenzii
Comandă
8

Grozav

Nume de cod: Tura (Dosarele Checquy #1) · Daniel O’Malley
Nume de cod: Tura (Dosarele Checquy #1) · Daniel O’Malley

Trupul pe care-l porți a fost cândva al meu. Așa începe scrisoarea pe care Myfanwy Thomas o ține în mână atunci când se trezește într-un parc londonez înconjurată de cadavre care poartă mănuși din latex. Fără să aibă habar cine e, Myfanwy trebuie să urmeze instrucțiunile pe care i le-a lăsat fostul eu pentru a-și descoperi identitatea și a-i găsi pe agenții care vor s-o distrugă.

Curând află că e o Tură, un membru de rang înalt al unei organizații secrete numite Checquy, care se luptă cu numeroasele forțe supranaturale din Marea Britanie. De asemenea, descoperă că și ea posedă o abilitate rară, posibil letală.

Goodreads: 4.12

Trupul pe care-l porți a fost cândva al meu. Așa începe Nume de cod: Tura, un debut ingenios, excentric și neașteptat de amuzant, un cocktail literar „condimentat” cu umor sec, situații absurde, dialoguri bizare și misiuni desprinse dintr-o parodie britanică.

Cum aș fi putut să ignor un roman în care protagonista se trezește într-un parc londonez înconjurată de cadavre care poartă mănuși din latex? Rezistența mea în fața unui astfel de mister a fost șubredă, motiv pentru care am fost recrutată într-o organizație secretă neobișnuită, cadrul ideal pentru un urban fantasy în care orice este posibil. Am fost tentată să demisionez prematur de la Checquy, să arunc în aer câteva departamente și să am un atac de panică la vederea teancurilor ce îmi așteptau ștampila și semnătura, dar a fost reconfortant să descopăr că nici măcar spionii nu scapă de birocrație și „hârțogărie” (mulțumim, Maiestate!).

Printre formulare, amenințări cu moartea, iluzii și o rață care prevestește viitorul, Tura Myfanwy Thomas trebuie să mențină anonimatul organizației Checquy, să scape de o cantitate macabră de mâzgă și spori, să descopere cine i-a furat amintirile, să citească pe furiș scrisorile și instrucțiunile strecurate prin toate buzunarele posibile, și, dacă mai are timp, energie și nu se teme de o provocare adițională, să supraviețuiască într-o lume supranaturală unde trădătorii și colegii de breaslă par hotărâți să-i facă viața imposibilă și să o împiedice să doarmă (sau să mănânce cât de cât sănătos).

Nume de cod: Tura se încadrează în una din următoarele două categorii: you love it or you hate it. Pentru mine, în condițiile în care așteptările mi-au fost net întrecute, a fost un deliciu și o provocare. Romanul devine uneori obositor, limita absurdului este încălcată de câteva ori, haosul este controlat abia la final și cantitatea de informații primită este copleșitoare, dar adrenalina te însoțește permanent, capitol cu capitol, suspansul este perfect dozat, aproape palpabil, iar eu am fost sedusă (și abandonată) de două personaje secundare ce merită un spin-off și, de ce nu, o promovare.

Daniel O’Malley transformă piesele de șah în spioni, soldați, agenți guvernamentali și funcționari publici. Întâlnești Cai excentrici și Nebuni ilegal de atrăgători, ce ar putea să apară pe coperta revistei GQ, Ture predispuse la atacuri de panică și reacții violente, o Lady care îți poate pătrunde în vise și un Lord mult prea naiv și ușor de manipulat. Să nu îți imaginezi că membrii Curții de la Checquy formează o familie mare și fericită. Nici pe departe. Sunt colegi, uneori o echipă, însă un trădător s-a rătăcit pe scară ierarhica, iar singura care-l poate deconspira este Tura Myfanwy Thomas, care a pierdut tot.

Nu, nu dramatizez. Și-a pierdut amintirile. Personalitatea. Sufletul. Visele. Dorințele. Cineva i-a șters viața și i-a furat viitorul, o soartă mai rea ca moartea. Autorul ar fi putut să-și abandoneze personajul, să-i ofere un backstory relevant și să se concentreze doar pe noua Tură, însă a riscat și bine a făcut. Urmărind un șir de scrisori, confesiuni și dosare atent pregătite, o cunoaștem pe „prima” Myfanwy Thomas, agenta ce trăia doar pentru binele și prosperitatea organizației Checquy.

A fost o persoană timidă, șoarecele de bibliotecă. A administrat cu succes o agenție guvernamentală importantă și a coordonat operațiunile sub acoperire legate de lumea supranaturală. Nu aveți idee câte lucruri a văzut și a mușamalizat, câte documente a semnat și câte rapoarte a completat. Chiar și așa, eficiența ei a fost acceptată, dar aproape niciodată lăudată. Era agentul „gri”, lipsit de personalitate, tânăra uitată și indirect respinsă de societate. Până a devenit o țintă. Iar faptul că a știut, că a primit avertizări și a simțit cum timpul se scurge în defavoarea ei… oh, ce nedrept și crud ai fost cu ea, Daniel O’Malley!

Noua Tură Myfanwy Thomas e un risc de securitate, o vulnerabilitate și un pericol. Atrage atenția tuturor asupra ei, chiar dacă reușește într-un timp record să se familiarizeze cu responsabilitățile de la Checquy și să își formeze o identitate. Îi privește pe toți cu suspiciune, improvizează cu o „subtilitate” ieșită din comun în situații critice, acceptă cu o dezinvoltură neașteptată existența supranaturalului, și emite o serie de comentarii sarcastice și replici acide ce te vor face să râzi chiar și în momentele dramatice, când personajele tale preferate sunt în pericol și un masacru amenință să aibă loc (birocrația poate să îi înnebunească pe agenți).

Legătura dintre cele două agente este fascinantă; chiar dacă una este „prezentă” doar în scris, „moștenirea” ei este vastă, nostalgică și emoționantă. Mi-a fost milă de ea. Să știi că urmează să mori și să nu ai pe nimeni care să te ajute, un prieten, un aliat? Să ții atât de multă suferință în tine, dar să ai suficientă luciditate ca să o pregătești și să o salvezi pe viitoarea Myfanwy, pe viitorul tu? Doar o persoană extraordinar de puternică și de lucidă ar fi putut să fie capabilă de o astfel de realizare. Poate că pe teren era speriată, iar firea introvertită a împiedicat-o să aibă o familie, un grup de prieteni sau colegi pe care se poate baza, însă a fost o eroină și un stâlp al agenției Checquy.

„Nu-i de mirare că epoca rațiunii a fost așa de bine primită. A dat voie în sfârșit supranaturalului să-și tragă sufletul.”

Sunt atât de multe personaje intrigante în Nume de cod: Tura. Tura Gestalt, agentul cu patru trupuri ce împărtășesc o singură minte, spionul ideal, atletic, competent și ingenios, obișnuit să dea ordine și să-și înfricoșeze adversarii. Calul Eckhart, omul de bază în materie de experiență militară, cel mai bun tactician la Curții și un luptător extraordinar. Nebunul Alrich, seducător și intrigant, periculos și imprevizibil, cu un trecut întunecat și preferințe… atipice. Ingrid, secretara personală minune, care poate să citească gândurile și să vadă în viitor (va nega aceste „acuzații”, însă eficiența ei m-a speriat). Ah, de menționat: Eckhart și Alrich sunt cei care m-au sedus și m-au abandonat.

Am primit și câteva lecții de istorie din partea autorului și am râs la comentariile adiționale oferite de Tura Myfanwy Thomas în zecile de dosare ce surprind istoria organizației Checquy. Atât de multe dispute absurde și legende sadice! Atât de multe titulaturi și forme de protocol, doar pentru a menține iluzia realității și de a-i proteja pe oamenii obișnuiți, care refuză să vadă ce se întâmplă cu adevărat. Sunt spălați pe creier de presă și de o Tură vicleană, care știe cum să folosească toate resursele aflate la dispoziție ei pentru a împiedica răspândirea haosului sau o revoltă iminentă.

Dacă treci de primele 100-150 de pagini, când răbdarea îți este puțin pusă la încercare, dacă îți plac romanele bizare, care sfidează logica și îmbrățișează (și încurajează) absurdul, te aștept la Citadelă, sediul Checquy. O mică recapitulare, ca să te pregătești din timp și să știi de ce Nume de cod: Tura este cel mai straniu roman citit în 2019: o protagonistă amnezică, o persoană cu patru trupuri, dragoni, toate creaturile supranaturale posibile, Altoitori, zeii chirurgiei plastice și al armelor biologice bizare, Căpcăuni, o cantitate macabră de mâzgă și spori, țepi în exces, scrisori dramatice, evenimente paranormale imposibil de explicat, multă birocrație, un vampir sexy și o rață care vede viitorul.

P.S.: Îi mulțumesc lui Shauki Al-Gareeb că a insistat să citesc romanul și să nu-l amân la nesfârșit.

P.P.S.: Dacă ți-a plăcut Râurile din Londra, sunt șanse foarte mari ca Nume de cod: Tura să fie next on your TBR list.

8

Grozav

Împrăștiată, dar creativă, cu nasul în cărți și mereu pe fugă. Încăpățânată și cu un doctorat în Sarcasm. Dușmanul declarat al somnului. Cinefilă de mică, cu căștile în urechi oriunde merge, imaginația o îndeamnă să viseze în cele mai (ne)potrivite momente.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Lost Password

Powered by watch naruto shippuden watch one piece watch one punch man online

Download by Wordpress Nulled Themes Keepvid youtube downloader