Recomandare: 10 cărți de cumpărat de Black Friday

Spargi pușculița sau ascunzi portofelul?

Spargi pușculița sau ascunzi portofelul? Nu ai foarte mult timp la dispoziție pentru a lua o decizie: Black Friday is here! Echipa Cartepedia ți-a pregătit o selectie de titluri sub sloganul Black Friday peste așteptări, pentru cititori, mii de romane ce abia așteaptă să fie adăugate în coșul de cumpărături, urmând să primească un loc special în biblioteca ta secretă și să fie citite, devorate și savurate (și nu neapărat în această ordine).

Recomandări:

De veghe între lumi: Un thriller YA captivant și întunecat, unde nu există reguli și limite, doar haos, secrete, trădări și iluzia unei prietenii. Mi-a plăcut foarte mult atmosfera, tensiunea și neîncrederea dintre protagoniști, cum devin hiperactivi, pasivi sau letargici înainte de fiecare vot, cum fiecare „candidat” își schimbă rolul și încearcă să-i saboteze/salveze pe presupușii aliați.

Pentru fanii The Twilight Zone, Groundhog Day și One of Us is Lying/Unul dintre noi minte, De veghe între lumi ne reamintește că oamenii ce ne schimbă sunt cei pe care nu i-am văzut niciodată cu adevărat, nu înainte să ne părăsească.

Fetele de la țară: Cuvântul „interzis” este foarte atractiv; nu poți să-l ignori când citești trilogia „Fetele de la țară”, 752 de pagini în care uiți cine este autorul: Edna O’Brien sau Thomas Hardy. Kate și Baba sunt două adolescente excentrice și visătoare, nerăbdătoare să își savureze libertatea și să își uite originile. Vor să fie iubite, admirate și râvnite, dar sunt manipulate, înșelate și rănite. Prietenia lor, dacă poate să fie numită așa, e foarte ciudată și toxică, o dependență care începe (încă) din copilărie, când Baba e cea rea și vulcanică, iar Kate cea bună și inocentă. Stilul liric, atmosfera minunat redată, descrierile vii, aproape melancolice, sunt doar câteva surprize pregătite de autoare.

Silozul: O carte despre evadarea din tipare, manipulare și limitele psihicului uman. Un roman complex și captivant, o distopie înfricoșătoare, cu accente horror, în care predomină o atmosferă sumbră, întunecată, redată magnific de Hugh Howey. De citit după miezul nopții. Știu că v-am tot povestit despre serie și recenzia s-a transformat în restanță (au trecut 6 luni), însă sunt cărți despre care nu reușesc/pot să scriu, amânate (aparent) la nesfârșit. Mi-am păstrat notițele și citatele, iar volumele 2 și 3 sunt în plan pentru decembrie, însă nu mai vreau să fac promisiuni: mult prea multe cărți, mult prea puțin timp.

Zile fără sfârșit: Un roman sfâşietor şi realist, un tablou de familie, dar și o poveste despre identitate, maturizare și iubire. Vocea naratorului este neobişnuită: ironică, uneori acidă, brutal de sinceră. Când Thomas McNulty se hotărăşte să îşi deschidă sufletul în faţa ta, timpul se opreşte. Nimic nu poate să îţi distragă atenţia de la poveştile sale, unele duios de amuzante, de calde, de la serile în care interpreta, dansa și cânta în fața minerilor alături de John Cole, savurându-şi tinereţea şi libertatea fără a-şi ascunde dorinţele şi visele.

Când mă gândesc la Thomas, văd trei personaje: adolescentul care a învins Marea Foamete Irlandeză, acum singur, într-o lume nouă, necunoscută şi plină de posibilităţi; tânărul înrolat în Armata Statelor Unite, membru al unui grup, al unei echipe; şi bărbatul care a reuşit „printre” ororile războiului să îşi întemeieze o familie neconvenţională şi să îşi găsească sufletul-pereche. Cele trei personaje se reunesc sub acelaşi chip, un Thomas care niciodată nu şi-a ascuns identitatea sexuală şi a îndrăznit să spere la pace, tihnă şi la a doua şansă, un Thomas pe care l-am admirat şi îndrăgit, pentru care mi-am făcut griji, chiar şi când era fericit şi în siguranţă.

Unde ai dispărut, Bernadette?: Pentru fanii Liane Moriarty și Fredrik Backman, pentru cei care încă nu știu ce își doresc și se tem de schimbări, pentru copiii curioși, ce pun întrebări și acceptă adevărul, pentru părinții care nu se regăsesc și vor să retrăiască trecutul, pentru cititorii ce vor să savureze o lectură emoționantă și ingenioasă, la limita dintre tragic și comic.

Bonus: Cate Blanchett o să fie Bernadette Fox!

Și-a căutat-o: Avem nevoie de astfel de romane. Poate că nu ne place subiectul și abordarea, poate că nu suntem de acord cu finalul propus de autoare sau cu deciziile personajelor, însă scopul tot este atins: ne punem întrebări, ne strecurăm în pielea vinovaților și a victimei, analizăm fiecare detaliu și ne gândim cum s-ar fi putut evita o astfel de întâmplare, ce și când ar fi trebuit spus pentru a salva o familie de la distrugere și o tânără de la prăbușire. E un roman dur, cu scene neplăcute și situații delicate, însă o carte ce ar trebui să fie dezbătută în școli și să se afle pe lista cu lecturi suplimentare.

Șarpele din Essex: Sarah Perry este malefică. Nu se folosește de incantații și vrăji pentru a-și ademeni cititorii în Blackwater, nu le promite un mister sau o legendă cu ecouri fantasy. Mi-ar fi plăcut să studiez romanul la Semiotică, să analizez fiecare replică și călătorie pe chei sau prin mlaștină, să discut despre feminismul temperat al Corei, viziunea socialistă (și explozivă) a Marthei sau conștiința lui William.

Romanul e ca o pânză fină de păianjen: cu cât te zbați mai mult, cu cât îți pui mai multe întrebări, strânsoarea devine mai puternică (iar pânza se înfășoară lent în jurul tău). Poate că a fost o capcană previzibilă, însă te-au atras simbolul ce se ascunde în parohia Aldwinter, poveștile pescarilor și disparițiile misterioase, legătura dintre Cora și Will, prietenie, dorință și pasiune, silueta șarpelui la asfințit și râsul înfricoșător al elevelor, mult prea tinere și inocente pentru a înțelege adevărul din spatele mitului. Am fost puțin dezamăgită de final și de enigmă, m-am simțit sedusă și abandonată, dar recomand romanul celor care vor o carte atipică, lirică și „senzuală”, la limita dintre poezie și proză.

Prințesa ghețurilor: Am devorat toate cărţile Camillei Läckberg. Iubesc seria Fjällbacka, personajele, atmosfera ce îmi aminteşte de Crimele din Midsomer. Iubesc romanele care mă ţin trează până la 4 dimineaţa şi refuză să mă abandoneze chiar şi după ce m-am oprit din citit. Poate că nu toate cazurile s-au ridicat la nivelul aşteptărilor, însă nu pot să afirm că am fost vreodată dezamăgită de Camilla. A ştiut cum să mă farmece în 2010 şi continuă să facă acest lucru și azi, hrănindu-mi din când în când dependența cu un thriller incitant şi o vacanţă scurtă în Fjällbacka.

Noul tiraj pentru Prințesa ghețurilor este un semn că trebuie să te apuci și tu de serie!

Prietena mea genială: Cum m-a răsplătit Elena Ferrante după ce am ignorat timp de trei ani Tetralogia Napolitană? M-a atras în mahalalele din Napoli, în războaiele dintre bande, unde rivalitățile distrug prietenii, iar răzbunările și invidiile sunt principala monedă de schimb a societății.

Am devorat romanul, surprinsă în fiecare capitol de legătura dintre Elena și Lila, superb reliefată de autoare. Prezentate în antiteză, de la înfățișare și comportament până la ambiții și idealuri, protagonistele se maturizează dureros de repede. Visează la bogății și la o viață nouă, mai bună și lipsită de griji, muncesc cu îndârjire, în moduri diferite, pentru a obține aprecierea și laudele celor din jur, dar prietenia le este umbrită de un sentiment puternic de gelozie, care le obligă să își reconsidere prioritățile.

Sub un cer sângeriu: De la prima pagină, citind prefața autorului, am simțit un gol în stomac. Senzația a renăscut de foarte multe ori pe parcursul lecturii, însă abia la final, când am făcut legătura, când am realizat că Mark Sullivan și Pino Lella s-au aflat în aceeași situație, chiar și la distanță de câțiva zeci de ani, mi-am amintit că Sub un cer sângeriu nu este o lucrare de non-ficțiune, ci un roman de ficțiune biografică și istorică. Autorul a fost nevoit să inventeze sau să recreeze foarte mult scene importante, să improvizeze unde amintirile lui Pino erau neclare sau intenționat uitate. Majoritatea martorilor muriseră, iar cu atât de multe documente arse era aproape imposibil să restitui cu exactitate toate evenimentele petrecute între iunie 1943 și mai 1945. Aici intervin imaginația autorului și un talent „cumpătat” la capitolul improvizație.

Împrăștiată, dar creativă, cu nasul în cărți și mereu pe fugă. Încăpățânată și cu un doctorat în Sarcasm. Dușmanul declarat al somnului. Cinefilă de mică, cu căștile în urechi oriunde merge, imaginația o îndeamnă să viseze în cele mai (ne)potrivite momente.
No items found.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Lost Password

Powered by watch naruto shippuden watch one piece watch one punch man online

Download by Wordpress Nulled Themes Keepvid youtube downloader