Viața a devenit un număr de echilibristică pentru Adonis Creed. Între obligațiile de natură personală și pregătirile pentru următorul meci, Adonis ajunge în fața celei mai mari provocări din viața sa. Are de înfruntat un oponent ce are legături cu trecutul familiei sale și asta nu face altceva decât să intensifice apropiata bătălie din ring. Rocky Balboa e mereu în colțul lui Adonis, sprijinindu-l. Împreună, cei doi vor înfrunta moștenirea lor comună, vor pune la îndoială cauzele și motivele pentru care merită să lupți și vor descoperi că, în cele din urmă, nimic nu e mai important decât familia.
Premiera în România: 23. 11. 2018
Imaginea lui Adonis de adolescent cu visuri mari dintr-un cartier sărac ce trăia în umbra tatălui său, campionul mondial Apollo Creed, este una memorabilă prin prisma ascensiunii sale. Cumva flagrantă, schimbarea regizorului a făcut ca viziunea asupra seriei să fie una total diferită, deoarece Creed II nu pare să aibă vreo legătură cu prima parte.
Creed II începe cu Michael B. Jordan în fața meciului mult așteptat cu actualul deținător al centurii de campion mondial. Din statisticile arătate înainte de începerea luptei, aflăm că, sub îndrumarea directă a lui Rocky Balboa, a reușit să lege peste 20 de victorii la profesioniști. O performanță demnă de admirat, având în vedere lejeritatea și modul brutal în care i-au fost retezate aripile la finalul primei părți.
Ajuns inevitabil în postura de cel mai bun boxer, Adonis începe să piardă din motivația de a lupta. Amintirea tatălui său nu îi mai este sufiecientă pentru a-l ajuta să dea tot ce are mai bun ca să-ți păstreze statutul obținut. Dar cu fiecare dramă apare și o oportunitate, iar Buddy Marcelle, un agent celebru, știe cum să profite de astfel de conjuncturi, așa că zboară până în sud-estul Europei pentru a aranja un meci între Viktor Drago (jucat de către sportivul născut în România, Florian Munteanu) și Adonis Creed.
Buddy îl abordează apoi pe Adonis, aflat în momentul lui de profundă reflectare, în care îi spune „I don’t feel like a champion”, moment în care vine una dintre cele mai bune replici din film „You need a story”. Și ce poveste ar mai bună, decât un meci cu fiul lui Ivan Drago, cel care l-a omorât în ring pe Apollo Creed?
Ceea ar fi putut să fie o poveste de succes, în care este prezentată condiția unui sportiv aflat în vârful carierei, s-a transformat într-o rețetă clasică de Hollywood, concentrată prea mult pe empatie și prea puțin pe subiectele mai complexe. Fapt ce nu a scos în valoare talentul lui Mihael B., așa cum ar fi trebuit.
Sentimentul general este că regizorul putea să scoată mai mult din toți cei care au participat la realizarea acestei pelicule. Deoarece fiecare în parte a reușit să redea excelent rolul care i-a fost atribuit: Stallone emoționează cu toate discursurile lui venite din postura de mentor, Dolph Lundgren aproape că trezește milă, în momentele în care povestește cum Ivan Drago a fost marginalizat de către o țară întreagă, după ce a pierdut în fața lui Rocky.
Michael B. redă întocmai stările reprezentative fiecărei scene, iar conexiunea cu Adonis este una excepțională. Comportamentul lui se pliază perfect pe fiecare situație, indiferent că se află în ring, într-un meci pe care îl pierde sau îl câștigă, acasă cu familia sau la antrenamente cu Rocky.
În Creed (2015) am avut parte de o cinematografie spectaculoasă, plină de cadre concentrate pe trăirile sportivilor în ring și filmate din unghiul spectatorilor prezenți în arenă. Ryan Coogler a reușit pur și simplu să îmi dea sentimentul că particip pe viu la un meci de box. În Creed II, lucrurile sunt diferite. Principalele cadre scot în evidență viața din afara ringului, dar nu aduc ceva ce nu am mai văzut până acum.
Singurele scene pentru care primește un plus sunt cele în care Adonis își face intrarea pe versurile Biancăi. De altfel, la fel ca în seria Rocky, accentul coloanei sonore cade pe muzica energică, motivațională, care oferă o doză importantă de adrenalină.
Pentru un film despre box în care apar personaje clasice din cinematografie, faptul că muzica uimește mai mult decât imaginea este un mare minus. Creed II este o peliculă care nu trebuie privită ca o continuare, ci ca o producție în care jocul actorilor este ireproșabil, dar pe care, din păcate, nu îi ajută povestea.
