O zi de Decembrie · Josie Silver · „Minciunile mă împovărează.”

Cărți Recenzii
Comandă
4.5

Slab

4.1

User Avg

O zi de Decembrie · Josie Silver · „Minciunile mă împovărează.”
O zi de Decembrie · Josie Silver · „Minciunile mă împovărează.”

Un bărbat și o femeie. Zece ani. O iubire de neuitat.

Laurie e convinsă că dragostea la prima vedere e un mit. Dar, într-o zi de decembrie, printr-o ninsoare puternică, zărește din autobuz un bărbat și știe imediat că l-a găsit pe EL.

Convinsă că îi e sortit să-l revadă, își petrece un an de zile căutându-l prin toate cafenelele din Londra. Nu îl găsește, în schimb, îl reîntâlnește la o petrecere de Crăciun, când cea mai bună prietenă i-l prezintă ca pe noul ei iubit, Jack, bărbatul din stația de autobuz.

Goodreads: 4.17

Gen carte:An publicare carte:Editură:Autor:

„Minciunile mă împovărează.”

O zi de Decembrie înlocuiește o seară de toamnă. Scriu despre dragoste la prima vedere, beteală în par, regrete, dorințe ascunse și o minciună care nu are picioare scurte. Supraviețuiește aproape un deceniu, mândră de durerea provocată, un personaj viclean și invizibil, ce își împletește cu răbdare pânza de intrigi și speranțe deșarte. Distruge cu îndemânare fiecare capitol ce încearcă să întețească ritmul acțiunii sau „doza” aproape inexistentă de suspans, iar la final părăsește scena fără să riposteze, de parcă s-a plictisit de Laurie și de Jack, iar acum își caută următoarele victime.

Timp de 400 de pagini am oscilat între furie și amuzament, martora unei povești de iubire „de neuitat”. Din păcate pentru Josie Silver, dar din fericire pentru mine, deja încep să o uit.

Citesc foarte rar romane de dragoste și/sau erotice. Nu prea pot să le deosebesc între ele: ea este naivă, cuminte, inteligentă și are probleme în familie (sunt șanse de 70% să fie și virgină sau să aibă amintiri neplăcute legate de sex), iar el este (incredibil de) chipeș, bogat, fermecător, arogant și are o reputație „respectabilă” de afemeiat. Bineînțeles că are și el probleme în familie; tot timpul există ceva: incest, violuri, părinți absenți sau abuzivi, frați dispăruți sau morți. În astfel de romane rar întâlnești o familie fericită sau un copil ce își amintește cum să zâmbească.

Desigur, mai există și mii de cărți „ușurele”, de 200-250 de pagini, cu font de 18, în care toate lucrurile rele se rezolvă în primele capitole și toți trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Multe cititoare mi-au spus că aceste romane sunt relaxante și le binedispun. Eu mă bucur că au un efect terapeutic, că le ajută să zâmbească și să se simtă bine. În cazul meu, consecințele sunt devastatoare și un reading slump este doar la câteva pagini distanță.

Îmi plac romanele de dragoste care au un background captivant. Oferă-mi un motiv plauzibil de suferință, schimbă decorul și perioada, adaugă un conflict social/politic/economic, un antagonist, o confruntare care nu se rezumă la pahare sparte de vin și vorbe aruncate la beție. Oferă-mi un book hangover, cum am pățit la Ispășire, Jane Eyre, Un glas purtat de vânt, Mândrie și prejudecată, Aristotel și Dante descoperă secretele Universului, Quo Vadis.

Survival Kit-ul pentru nopțile lungi de iarnă de la Editura Nemira a fost un cadou mi-nu-nat. Am vrut să îmi placă O zi de Decembrie, să redescopăr mai devreme magia sărbătorilor de iarnă și să fiu fermecată de o poveste simplă, dar frumoasă, însă m-am împiedicat după doar câteva pagini și m-am rostogolit până la finalul romanului ca un bulgăr(e) de zăpadă, incapabil să se oprească și să recapete controlul.

Arhetipuri, clișee și stereotipuri există în toate romanele. Stilul și personajele pot să facă diferența dacă autorul știe cum să își captiveze cititorii și să-i uimească prin ceva nou, oricât de mic sau nesemnificativ pare la prima citire. Mi-am dorit puțină originalitate și un personaj în care să mă pot regăsi, dar în O zi de Decembrie am primit doi protagoniști imaturi, un stil pueril și simplist, cu fraze lipsite de sens, situații penibile și/sau previzibile, dezamăgirea mea culminând cu o observație acidă și (puțin) răutăcioasă: toți sunt lași.

Laurie și Jack se întâlnesc pe 21 decembrie 2008. Ea se află într-un autobuz aglomerat, are beteală în păr și nu are timp să coboare. El citește o carte în stație (spoiler: nu am aflat titlul și chiar eram curioasă) și nu știe dacă ar trebui să facă un gest nebunesc sau să o lase să plece. E dragoste la prima vedere, un fior de dorință și începutul unui deceniu complicat, cu surprize neplăcute, momente stânjenitoare și despărțiri dureroase.

Autobuzul urăște ninsoarea, așa că o fură pe Laurie, iar Jack reacționează mult prea târziu. Ea nu-și pierde speranța și îl caută un an prin baruri și cafenele, dar altcineva îl găsește înaintea ei. Cum reacționezi când descoperi că bărbatul de care ești îndrăgostită este iubitul celei mai bune prietene? Iubitul colegei tale de cameră? Cum reacționezi când ești nevoită să îți muști limba în preajma lor, geloasă pe relația dintre ei, tentată să îl întrebi dacă își amintește de tine?

Recunoaște: e un sinopsis perfect pentru o comedie romantică. Autoarea Josie Silver, care adoră filmele clasice și nostalgice de Crăciun, ca The Holiday și Love Actually, aruncă timp de zece ani obstacole în calea celor două suflete-pereche. Uneori, îi ține și câteva luni despărțiți. Le oferă independență și „imunitate”, visuri mărețe și ambiții ce mi-au alimentat curiozitatea.

Am crezut în O zi de Decembrie, mai ales după paginile 105-112. Mi-au plăcut la nebunie cele două capitole: prăbușirea, atracția, respingerea și mărturisirea. Cuvintele sunt înlocuite de priviri pătimașe. Fulgii de nea se topesc pe obrajii înroșiți de frig. Și o întrebare interzisă este rostită într-un moment de cumpănă. Oh, nu aveți idee cum am reacționat, cât de entuziasmată am fost. Mă pregăteam pentru o schimbare importantă, pentru îmbrățișarea riscului și o dovadă de curaj (din partea lui Jack). Dar nu am primit ce mi-am dorit (de Crăciun).

Laurie James trebuia să fie o protagonistă puternică, nu o tânără naivă, ușor de manipulat și atâââââât de plângăcioasă. I-am urmărit timp de zece ani hotărârile de Anul Nou. Am încurajat-o să creadă în visurile ei, să își găsească un loc de muncă potrivit, să fie independentă, fericită și sigură pe ea. Dar e singurul personaj care rămâne pe loc. Și e dureros. Și e nedrept. De ce toți evoluează și se maturizează, iar Laurie preferă să se mulțumească, an de an, cu atât de puțin? De ce i-au fost retezate aripile? Unde i-a dispărut ambiția?

De la depărtare, Laurie și Sarah par un duo clasic: rățușca cea urâtă și lebăda. Laurie este mai timidă și cuminte, însă are un suflet bun și este întotdeauna alături de prietenii ei. La polul opus, Sarah este curajoasă, îndrăzneață și perfectă: are un trup de zeiță, știe ce își dorește și luptă cu îndârjire pentru a-și crea o reputație și un statut de vedetă. Nu-i de mirare că Jack este fascinat de ea. Problema lui? Îl intrigă Laurie. De ce? Pentru că își amintește de ea. Problema mea? Nu recunoaște.

Nu știu ce văd toate femeile în Jack O’Mara. Aș fi vrut să nu alterneze POV-urile (point of view/punct de vedere) între el și Laurie, dar Josie Silver a vrut să-i ofere glas și oportunitatea să ne câștige de partea sa. Cu mine a dat greș. E un mincinos, un nesimțit (recunoaște și el asta) și un laș. Mai are și memorie fotografică, însă, după cum vorbește și reacționează, ai crede că autoarea a uitat de această calitate pe parcurs. Are și Jack momentele lui bune, când încearcă să își îndrepte greșelile și să fie o persoană pe care te poți baza, mai echilibrată și înțelegătoare; chiar și așa, abia la finalul romanului mi-a păsat de el. Iertarea mea nu o primește, indiferent câte discursuri lacrimogene și romantice se decide să susțină.

Monologurile celor doi sunt repetitive și nesfârșite. Aceleași regrete. Aceleași ezitări. Niciodată nu este momentul potrivit. Preferă să sufere în tăcere, să se evite sau să se respingă, Jack fiind mulțumit cu Sarah (am căutat cu lupa iubirea/atracția/pasiunea), în timp ce Laurie îl găsește pe Oscar, bărbatul perfect: e bogat, chipeș și fermecător, doar puțin arogant, iar tragediile i-au evitat familia (4/5 după observațiile mele din al 3-lea paragraf al articolului). Mie mi s-a părut plictisitor și anost, un roboțel care lucrează într-o bancă și are preconcepții învechite despre relația ideală.

„Suntem la Londra, în viața reală, unde inimile sunt frânte, învinețite, rupte și totuși reușesc să bată mai departe.”

Aproape toate relațiile sunt superficiale și neconvingătoare. Prietenia dintre Laurie și Sarah reușește să îți fure câteva zâmbete (sendvișul special pregătit de Sarah pare foarte scârbos), la fel ca și reacțiile lui Jack când este forțat să se uite la Twilight. Cam atât. Legăturile de familie? Între colegii de la serviciu? Sunt doar bifate. Am cunoscut zeci de personaje într-un deceniu, însă niciunul suficient de bun, de interesant sau de convingător, cât să îi rețin numele.

Un mister pe care nu am reușit să-l elucidez: oare toți sunt orbi în O zi de Decembrie? Laurie și Jack se sorb din priviri, sunt surprinși în ipostaze compromițătoare, se caută mereu unul pe celălalt în momente-cheie, iar dacă unul este rănit, sufletul-pereche mută munții din loc. Atracția dintre ei este palpabilă și de la mii de kilometri distanță. Ajunsesem să dau nervoasă din picioare în așteptarea unui plot twist: Spune ceva, Jack! sau Ia-ți inima în dinți, Laurie! Dar nu. Mai bine să fie toți triști, melancolici, nostalgici, mințiți sau înșelați. Laurie și Jack nu vor să fie sinceri și să reducă din sentința de zece ani.

Mai adaug o bilă albă și una neagră. Albă: ultimele cinci capitole. Sunt savuroase, la limita dintre tragic și comic, iar doi actori talentați ar putea să creeze o scenă magnifică și emoționantă dacă romanul o să fie vreodată ecranizat (sunt șanse mari). Neagră: stilul. Și pentru că nu știu ce cuvinte să folosesc pentru a-l descrie, vă las o scenă memorabilă:

„Simt cum dorința se trezește la viață în spirale care tânjesc, ca o caracatiță, înăuntrul corpului meu, ale cărei tentacule mi se agață de toate membrele, apăsându-mi abdomenul, palpitând în piept când îmi înfig mâinile în părul lui des și-l iau în brațe.”

Și acum să vă las și un moment awwww, când mi-a plăcut de Jack:

„- Laurie, nu exagerez când spun că mi-ai salvat cândva viața. M-ai văzut în cele mai rele momente ale mele și nu mi-ai întors spatele, chiar dacă ai fi avut toate motivele s-o faci. M-am purtat revoltător, iar tu te-ai purtat încântător. Îmi pierdusem identitatea, iar tu m-ai ajutat să mă regăsesc. Nu cred că ți-am mulțumit vreodată, așa c-o fac acum. Îți mulțumesc. Poate că treci grațios prin viață, însă lași urme adânci, pe care ceilalți nu le pot înlocui.”

O zi de Decembrie este un roman de weekend. Nu e guilty pleasure sau un page-turner, dar merită o bilă albă pentru acel capitol special dedicat fanilor Grease (și pentru comentariile lui Jack despre seria Twilight). Romanticii o să-l savureze, mai ales dacă așteaptă (cu ne/răbdare) sărbătorile de iarnă, însă dacă ești ca mine, dacă vrei originalitate, o doză mică de suspans și personaje inteligente, o să vrei să-i scuturi bine pe Laurie și Jack și să sari mai mult de jumătate din capitole. Dar te vei abține. Cu greu, dar te vei abține.

P.S.: (1) Toate personajele beau exagerat de mult și îi fac competiție lui Damon din The Vampire Diaries. (2) În ce univers ar fi purtat Elizabeth Bennet o rochie de mireasă mulată, cu decolteu adânc și mâneci scurte? Am citit aceeași carte, Laurie James?

Notă: Mulțumesc Editurii Nemira pentru ARC!

4.5

Slab

Împrăștiată, dar creativă, cu nasul în cărți și mereu pe fugă. Încăpățânată și cu un doctorat în Sarcasm. Dușmanul declarat al somnului. Cinefilă de mică, cu căștile în urechi oriunde merge, imaginația o îndeamnă să viseze în cele mai (ne)potrivite momente.

1 Comment

  1. Mă bucur că nu am cumpărat-o. Ar fi fost prea mare dezamăgirea. Mulțumesc pentru sinceritate!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Lost Password

Powered by watch naruto shippuden watch one piece watch one punch man online

Download by Wordpress Nulled Themes Keepvid youtube downloader